Imaginea presei în ochii românilor

Imaginea presei în ochii românilor

Articol scris de Lavinia Obreja

Fiecare jurnalist se ghidează după un cod etic și deontologic. Corectitudinea și transparența sunt valorile care îi călăuzesc în obținerea informațiilor necesare scrierii unei știri. Subiectele abordate variază de la politic și economic până la sport și divertisment. Omul este o ființă sociabilă care are nevoie să știe ce se întâmplă permanent în proximitatea lui spațială. Furnizorii media suplinesc această necesitate. Adesea, jurnaliștii din România nu sunt bine-văzuți de către public din cauza afilierii trustului de presă cu un anumit guvern. Dar acestea sunt doar mici neînțelegeri care pot fi combătute prin simpla educare a omului de rând în privința mass-mediei contemporane.

În funcție de nivelul de educație și de vârstă, oamenii urmăresc un anumit tip de furnizor media. Spre exemplu, vârstnicii, deseori refuzând să iasă din bula trecutului, preferă să își procure informațiile exclusiv de la televizor. Există câteva canale TV care prezintă emisiuni de știri alternate cu comentarii sau talk-show-uri, precum Realitatea, Digi 24, România TV, ProTV News sau Antena 3. Digi 24 și ProTV News încearcă să ofere publicului lor conținut neutru, cinstit, real și transparent. Dar nu toată lumea le are în grila de programe. Ceea ce ne lasă cu trei produse mult prea des îngurgitate de români. Antena 3 și România TV sunt două canale ale căror arme sunt propaganda, dezinformarea și manipularea. Realitatea TV își păstrează o aparență de neutralitate, își permite să critice sau uneori să fie de acord.

Toate trei se concentrează pe informațiile din domeniul politic. Au o imagine extrem de negativă în presă și, cu toate acestea, lumea continuă să se uite la ele. În 2017, România TV a fost televiziunea cea mai amendată de CNA. I s-a adus numeroase acuzații. Cele mai grave sunt dezinformarea și comportamentul xenofob. Într-o serie de emisiuni l-au învinuit pe Soroș că finanțează anumite ONG-uri sau politicieni. Și-au arătat în mod fățiș ostilitatea față de comunitatea maghiară din România, reprezentată politic de UDMR. S-au adus acuzații nefondate și unor instituții publice, precum SRI sau DNA, unor persoane fizice sau juridice. Când au avut loc protestele, titlurile alese de televiziune au manipulat cu bună știință. În consecință, într-un singur an, România TV a fost sancționată cu aproape 400.000 de lei, precizează news.ro. Nici pentru Realitatea TV anul 2017 nu a fost mai bun, fiind amendată cu 210.000 de lei. Potrivit CNA nu au asigurat informarea obiectivă și imparțială și favorizarea liberei formări a opiniilor. Antena 3, în schimb, a primit amenzi în valoare de 152.000 de lei pentru interpretarea subiectivă a anumitor cazuri și pentru distribuirea de informații false.

Românul de rând urmărește așadar emisiuni de știri concepute special pentru a-l manipula. Unii reușesc să se ridice deasupra valului și transmit și celorlalți gândurile lor. O simplă analiză a comentariilor lăsate de oameni la știri poate spune multe despre noi ca popor. Jurnalistul nu reușește mereu să fie acel filtru necesar pentru a comunica în mod corespunzător informațiile dorite. Un pronume amplasat greșit poate impune subiectivitate, ceea ce le poate crea oamenilor o imagine nefavorabilă atât despre subiectul în cauză, cât și despre orientarea trustului de presă. Un cuvânt folosit cu o conotație neintenționată, modul în care informațiile au fost organizate, tonul sarcastic adoptat de jurnalist, toate au același efect. Spre exemplu, într-o ediție a emisiunii „Sinteza zilei”, Mihai Gâdea și Victor Ciutacu l-au numit pe Traian Băsescu „șmenar”, „alcoolic” și „mincinos patologic.” Acuzațiile nefondate și limbajul injurios nu au ce căuta în crearea unui jurnalism de calitate.

Unele persoane, poate tocmai pentru că urmăresc furnizori de știri îndoielnici, au impresia că jurnalistul e de vină pentru subiectele abordate. Îl acuză pe acesta de lipsa unui material adecvat și de deficiență intelectuală. Trusturile de presă se ghidează după un sistem de cerere-ofertă. Acestea își modelează fiecare articol în funcție de publicul căruia i se adresează. Dacă cele mai multe accesări le are o știre despre ultimele escapade ale unei vedete, atunci se subînțelege că oamenii preferă acest tip de informații în defavoarea celor cu caracter mai serios. Așa câștigă tabloidele teren în fața știrilor generale. Românul de rând face subiectele. Orice se află pe agenda publică e demn de a fi transformat în știre. Dacă e de calitate sau nu, asta va trebui să ne întrebăm noi ca o colectivitate anonimă. O singură privire aruncată primei pagini asupra unui ziar cunoscut îți dezvăluie mentalitatea românilor. Știrile cu caracter politic vor fi mereu primele pe pagină, urmate de accidente sau tragedii. Un eveniment politic e mai important decât orice s-ar fi întâmplat în acea zi. Tocmai pentru că asta se așteaptă de la mass-media. Dar când aceasta se conformează, apar și primele manifestări. Oamenii își varsă furia în comentarii pe politicieni. Dar, la știrile cu caracter social, jurnaliștii sunt uneori acuzați de misoginie, insensibilitate, lipsa unei conștiințe și multe altele.

O mare parte din presa românească se atacă reciproc. Ziare cu o lungă istorie în spate preiau tehnici de tabloidizare. Titluri ce folosesc cuvinte precum „șocant” sau cuvinte scrise cu majuscule își fac apariția peste tot. Neutralitatea e cel mai greu de găsit. Românii nu se pot împărți în tabere, așa că adună toată mass-media la un loc. O aruncă pe un morman de gunoi și nu îi permite să se ridice. Sunt mereu nemulțumiți de ceva.

Cererea de informații e într-o continuă creștere. Calitatea conținutului scade drastic când dorința de a fi primul care oferă știrea intră în joc. Conținutul de calitate se luptă necontenit cu clickbait-ul. Pentru a fi conștienți că tabloidele nu oferă conținut de calitate, e nevoie de o serioasă studiere a mass-mediei contemporane pe parcursul liceului. Ar fi cea mai adecvată soluție pentru dezvoltarea nivelului de încredere în presă, dar și pentru dezvoltarea presei românești. Baza unei comunități solide este comunicarea. Lumea are nevoie să afle că există mai multe opțiuni pe piață, are nevoie să știe cum să deosebească grâul de neghină.

Bibliografie:

  1. https://www.news.ro/cultura-media/cna-in-2017-romania-tv-si-realitatea-tv-intre-televiziunile-amendate-cu-cele-mai-mari-sume-cu-un-total-de-387-500-de-lei-respectiv-250-000-de-lei-1922401529002017121017528930
Print Friendly

Laura Lucia Mihalca

Artist vizual, curator, jurnalist -Președinte revista Art Out -

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *