Davos 2018

Davos 2018

Switzerland has been the center of attention for the past few days, as it hosted the world’s biggest economic event. Davos-Klosters brought together a record number of personalities, including heads of state, government and international organizations, as well as business leaders, members from civil society, academia, the arts and media. The World Economic Forum’s 48th Annual Meeting took place between 23rd and 26th of January. The theme under which the participants were convened was Creating a Shared Future in a Fractured World.

“Our world has become fractured by increasing competition between nations and deep divides within societies. Yet the sheer scale of the challenges our world faces makes concerted, collaborative and integrated action more essential than ever. Our Annual Meeting aims to overcome these fault lines by reasserting shared interests among nations and securing multistakeholder commitment to renewing social contracts through inclusive growth,” said Professor Klaus Schwab, Founder and Executive Chairman, World Economic Forum.[1]

This theme, Creating a Shared Future in a Fractured World, is one I very much agree with, because it brings into the spotlight a concept that we sometimes seem to forget; it being that all of us may be different, but the challenges we face are common. Us being different is actually a great thing, as it means that there are that much more ideas we can come up with in order to shape a better future.

Yes, the fact that there is a gap between categories is true, and the fact that it seems to widen is also true. How do we tell that? It is actually not hard to notice, once we take the time to observe. By looking on the street, in the span of even a few seconds, we can see a homeless man and a brand new limousine in the same frame. We discover that there are people who work for extended amounts of time, but their efforts are not compensated. These kind of things always get me thinking…

Oxfam made a report on this matter, called  Reward Work, Not Wealth. What is Oxfam? Oxfam is an international confederation of charitable organizations focused on the alleviation of global poverty (Oxford Committee for Famine Relief- hence the name).[2] To put things into percentages, I will insert a fragment from the summary of this report:

’’Last year saw the biggest increase in billionaires in history, one more every two days. Billionaires saw their wealth increase by $762bn in 12 months. This huge increase could have ended global extreme poverty seven times over. 82% of all wealth created in the last year went to the top 1%, while the bottom 50% saw no increase at all. Dangerous, poorly paid work for the many is supporting extreme wealth for the few. Women are in the worst work, and almost all the super-rich are men. Governments must create a more equal society by prioritizing ordinary workers and small-scale food producers instead of the rich and powerful.’’[3]

Let us turn our attention towards the artistic part of the Forum for a moment, which was also present. Thomas Wide, from The Smithsonian Institution, shared his perspective on crafts such as woodcarving in an article that I really enjoyed reading[4]. Such activities, requiring making things by hand really do help us keep our feet on the ground and remain connected to the material world, in a time when the virtual universe is in a continuous expansion. Extrapolating, we could say that, sometimes, returning to our roots and keeping things simple might help us fiind solutions for present problems. He said it best: ’’It would be ludicrous to suggest that making things by hand is a panacea for the world’s problems. But it does offer a small, modest way for us to hold on, physically and metaphorically, to things important to us.’’[5]

The Economic Forum comprised another event, the Annual Crystal Awards, whose recipients were Cate Blanchett, Elton John and Shah Rukh Khan. The awards celebrate achievements of leading artists  who have shown exemplary commitment to improving the state of the world.[6]

The way that the Forum was designed proves us something. By reuniting people from a variety of domains, not just from the economic field, it reminds us that finding solutions for the economic problems is not just a matter of creating statistics and talking about complex economy theories (very important, nevertheless). It is about trying to use all our intellectual and even emotional resources, in order to solve the puzzle.






Article by: Mihai Șuiu

Sources: https://www.weforum.org/agenda/2018/01/we-have-built-an-unequal-world-heres-how-we-can-change-it/




[1] https://www.weforum.org/agenda/2018/01/whos-coming-to-davos-2018/

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Oxfam

[3] https://www.oxfam.org/sites/www.oxfam.org/files/file_attachments/bp-reward-work-not-wealth-220118-summ-en.pdf

[4] https://www.weforum.org/agenda/2018/01/making-matters-masterworks-smithsonian-turquoise-mountain/


[6] https://www.weforum.org/agenda/2018/01/whos-coming-to-davos-2018/

Continue Reading

Fotografia câștigatoare reprezentând ritualul powwow devine un simbol al speranței

Fotografia câștigatoare reprezentând ritualul powwow devine un simbol al speranței.

Melanie Gray a câștigat cu fotografia ei Premiul din categoria  Alegerea Publicului, în cadrul unei expoziții organizate de Muzeul Canadian al Drepturilor Omului

O domișoară fotograf din Saskatchewan a câștigat un premiu oferit de Muzeul Canadian pentru Drepturile Omului pentru o fotografie a unui powwow din comunitatea sa, care, după spusele ei, arată capacitatea indigenilor de a trece peste dificultăți și speranța pentru viitor.

Fotografia sa, intitulată, Urmatoarea generație prezintă tinere fete dansând în Rama First Nation, Ontario, locul natal al lui Gray. A fost una din cele 70 de poze alese din 1000 de fotografii din toată țara să ia parte la expoziție și una din cele 4 orezentate de Muzeu la a 150-a aniversare a confedderației din 2017.

“Unul din lucrurile mele preferate la fotografie este faptul că poți spune o poveste fără a scoate niciun cuvânt.,”

a declarat Gray ântr-un articol publicat de muzeu.

Aici este Melanie Gray alături de fotografia ei .  Ea spune că fotografia arată capacitatea indigenilor de a trece peste dificultăți și supraviețuirea culturilor amenințate de a fi eradicate din cauza colonizării, a școlilor rezidențiale și ale politicilor privind bunăstarea copilului. (trimisă de Melanie Grey)

Marcând 150 de ani de la stabilirea Confederației canadiene

Pentru Melanie, o femeie Ojibway, fotografia are un mesaj puternic intrucât evidențiază rezistența indigenilor.

Inainte nu aveam permisiunea să organizăm astfel de celebrări, Potlach era interzis, powwow era interzis, cultura și limba ne fuseseră luate. Așadar acest dans este atât un simbol al speranței cât și recunoașterea tradiției, recunoașterea a ceea ce s-a întâmplat.. A declarat Melanie  Gray.

Aniversarea a 150 a Confederației Canadiene nu a fost doar un motiv de a sărbători pentru toți. Gray a folosit această oportunitate pentru a crește gradul de conștientiare.

Gray, în partea dreaptă, la un powwow  în 2016 în cadrul comunității sale Rama First Nation, spune că o parte din banii câștigați vor merge către Fundația Hanul Prieteniei din Saskatoon.

“Este important să recunoaștem că au fost oameni pe aceste pământuri de mai bine de 150 de ani,” spune Gray in articolul publicat de muzeu.

“Reconcilierea este crucial, intrucât este despre recunoaștere, stabilirea relațiilor și munca în echipă pentru un viitor în care să existe respect, iar odata cu respectful vine și vindecarea. Cu toții avem de câștigat.”

Gray plănuiește să doneze o parte din cei $2,000 câștigati Hanului Prieteniei din Saskatoon,  un centru comunitar care oferă mâncare și ajutor oamenilor nevoiași.

Au fost peste 24000 de voturi inregistrare, în persoană și online pentru consurs. Perioada de votare a fost 22 iunie 2017- 7 ianuarie 2018

Selecția pentru expoziție a fost făcută de un juri multi disciplinar.

Expoziția se află la Muzeul Canadian pentru Drepturile Omului până pe 4 februarie, iar fotografiile pot fi vizualizate și online pe site-ul muzeului.


Un material realizat de Adriana Șarpe

Continue Reading

Povestea educației civice cu și de la Funky Citizens

Funky Citizens

De ce educație civică? Care e motivația și care e miza?


Educația Civică oferă instrumentele pentru a fi un cetățean informat și responsabil, perfect conștient de drepturile și responsabilitățile lui, care înțelege cum funcționează lumea în care trăiește, care sunt mecanismele ei instituționale și care își poate susține argumentat pozițiile. Credem că cetățenii se cresc de mici și că este important să înțelegi mecanismele societății în care trăiești de la început. Educația civică este, în momentul de față, o materie școlară căreia nu i se dă, nici pe departe, importanța cuvenită. Mai mult decât atât, educația civică este de fapt educația pentru ca tu să fii un cetățean în adevăratul sens al cuvântului, cu toate drepturile și obligațiile. Deci ceva cu o importanță ce iese din cadrul școlar și se extinde pentru toată viața. Credem că o societate sănătoasă se construiește cu cetățeni responsabili, conștienți și informați.



Care e povestea Educației Civice pentru Funky Citizens?


Educația civică e unul dintre domeniile care ne interesează cel mai mult. Multe dintre acțiunile noastre se pot înscrie sub umbrela mare conceptuală a educației civice. Adică, așa cum ne place să spunem, luptăm cu apatia civică.


La început, am făcut o tabără de educație civică pentru copii, la Comana, unde timp de o săptămână, au învățat prin joc și prin întâlniri cu traineri, jurnaliști și tot felul de persoane interesante, principiile democrației. Când am văzut ce succes a avut și ce nevoie este de a prezenta educația civică într-o manieră prietenoasă cu cei mici, ne-am gândit cum am putea ajuta la îmbunătățirea predării în școală. Am făcut deci un kit cu metode interactive, cu materiale simpatice și cu tot felul de activități pentru elevi, pe care l-am testat cu mai mulți profesori de educație civică.


În plus, am rescris Constituția pe înțelesul copiilor și am publicat o ediție ilustrată, pentru care am lucrat cu zece designeri foarte faini. Am făcut și tururi ghidate în instituții. Elevii pot vedea în mod practic care este rolul instituției, cum funcționează, care sunt rezultatele. În prezent organizăm, împreună cu persoane din interiorul instituțiilor, tururi la Curtea Constituțională, Senat și la judecătoria sectorului 4.


În paralel, am dezvoltat educatiecivica.ro, un site care adună o mulțime de resurse de educație civică, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Până la urmă, nu toată lumea a citit Constituția și nu toată lumea știe, de exemplu, care sunt atribuțiile președintelui. A nu cunoaște Constituția sau legile te face ușor manipulabil. Am văzut, bu bucurie, că sunt și foarte mulți adulți care sunt interesați de materialele noastre, o traducere, de fapt, pe “limba oamenilor” a unor concepte ceva mai plicticoase la prima vedere.


Cum se desfășoară atelierele pentru copii?


Depinde foarte multe de grupa de vârstă, de mediu, de cunoștințele anterioare ale copiilor. De obicei, ne jucăm – de exemplu, facem împreună o țară și îi creăm Constituția – ce drepturi trebuie săp aibă cetățenii? Ce obligații? Sau îi împărțim pe copii în grupuri – unii sunt parlamentul, alții Guvernul, unul Președintele etc pentru a înțelege separația puterilor în stat.


Cum se poate înscrie un copil la atelierele voastre?


Momentan, atelierele noastre nu sunt regulate, nu avem resursele pentru a susține în mod constant asta. Mergem acolo unde suntem chemați. De fapt, așa au și început, fiind invitați la festivaluri, la tot felul de evenimente. Ne cheamă și profesorii la clasă sau la cluburile școlare, atât în sistemul de stat, cât și în cel privat sau se întâmplă să fim vizitați la sediul nostru din Colivia de clase de elevi aduși de profesor. Fără excepție, toate aceste întâlniri sunt o bucurie pentru noi, mai ales că avem, la rândul nostru, foarte multe de învățat de la ei. Deci, pentru a răspunde la întrebare, urmăriți paginile noastră de Facebook  (Funky Citizens și Educație Civică) pentru evenimentele publice sau discutați cu un profesor/îndrumător pentru a organiza ceva în școală.


Faceți și pentru adulți?


Deocamdată nu, dar avem, pentru ei, o mulțime de resurse pentru implicarea civică. E suficient să ne urmărească pagina de Facebook, să ne viziteze site-ul sau să participe la evenimentele pe care le facem.


Continue Reading
1 2 3 438