Avangarda revizitată. Ediția a III-a: AVANGARDA GERMANĂ & OLANDEZĂ Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României 1919-1939
Ediția a III-a: AVANGARDA GERMANĂ & OLANDEZĂ
Miercuri, 23 octombrie, ora 19.00 – Cinemateca Eforie
Sâmbătă, 26 octombrie, ora 19.00 – Cinemateca Eforie
Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceză; cea de-a doua ediție a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică; ediția a treia se ocupă, într-o sesiune unică, de avangardele germană și olandeză.
Artiști: Walter Ruttmann, Carl Mayer, Joris Ivens, Mannus Franken
Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu
Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Film a României
În numărul 6 pe octombrie 1928 al revistei unu, pe ultima pagină, citim: „Simfonia marei Capitale. Vedeți-l la unul din cinematografele de pe Bulevard”. Aceasta e prima și, cred, ultima mențiune a realizatorului de la Frankfurt, dacă exceptăm participarea acestuia la filmarea scenei cu șoimul din vis pentru Die Nibelungen (1924) al lui Fritz Lang, peliculă ce fusese analizată de Barbu Florian într-un text scris în 1925 și publicat în revista Integral. Filmările la Berlin: Die Sinfonie der Grisstadt se încheiaseră la finele lui 1927, iar în primele luni ale lui 1928 pelicula circula deja în copie atât în Europa, cât și peste ocean, în America. Este totuși surprinzătoare promptitudinea cu care cinematografele bucureștene centrale preiau și difuzează filmul, o operă documentară în ultimă instanță, chiar dacă poetică și uneori suprasaturat metaforică, în care dinamismul urban industrial al marii capitale nemțești este ponderat numai de liniștea premonitorie a evreilor care se plimbă neabătuți pe străzi. O promptitudine a cinematografelor autohtone cu atât mai neobișnuită, cu cât pelicula e una din primele care într-un fel canonizează seria de documentare avangardiste care să închine ode și simfonii vizuale marilor orașe ale lumii, serie începută în 1921 cu Manhattan al lui Paul Strand și Charles Sheeler, continuată cu Rien que les heures (1926) al lui Alberto Cavalcanti și chiar cu Berliner Stilleben (1926) al lui László Moholy-Nagy, și ajungând apoi până la Robert J. Flaherty, Ilia Kopalin și Mihail Kaufman, Svatopluk Innemann, Dziga Vertov, Adalberto Kemeny și Rudolf Rex Lustig, Corrado d’Errico, Eugen Deslav, José Leitão de Barros, Jean Vigo, Jay Leyda, Irving Browning, Manoel de Oliveira, Bonney Powell, Iosif Poseslkii și Rafail Ghikov sau Otakar Vávra. Evident, această listă a creatorilor de simfonii urbane ar fi în mod cras incompletă fără De brug (1928) și Regen (1929) ale regizorului olandez Joris Ivens, ultima în colaborare cu Mannus Franken, scurtmetraje care vor oferi un loc aparte autorului lor în câmpul cinematografului de avangardă.
Ediția a III-a:
BERLIN: SIMFONIA UNUI MARE ORAȘ / BERLIN: DIE SINFONIE DER GROSSTADT
Germania, 1927, a/n, Documentar
R. Walter Ruttmann (ca Walther Ruttmann)
S. Karl Freund, Carl Mayer, Walter Ruttmann (ca Walther Ruttmann)
Muzica: Edmund Meisel
Operatori: Robert Baberske, Reimar Kuntze, László Schäffer, Karl Freund
Dir. artistic: Erich Kettelhut
Cu: Paul von Hindenburg
Producător: Karl Freund
PODUL / DE BRUG
Olanda, 1928, a/n, Documentar
R. Joris Ivens
S. Joris Ivens
Imagine: Joris Ivens
Producător: CAPI-Amsterdam
PLOAIA / REGEN
Olanda, 1929, a/n, Documentar
R. Joris Ivens, Mannus Franken
S. Joris Ivens, Mannus Franken
Imagine: Joris Ivens
Muzică: Lou Lichtveld (1932), Hanns Eisler (1941)
Producător: CAPI-Amsterdam
