Interviu cu Arh. Oana ŢIGANEA, coordonator proiect cultural “Mina de Idei Anina”

13517378_674034449417930_19643624524938556_o

Putul I din Anina.  Poster: Maria Mandea (generatia „Mina de idei Anina” 2015); Sursa: pagina de facebook a grupului Mina de Idei Anina. Anina Mine of Ideas

Acest interviu realizat de Art Out vine ca și o completare la noul număr ce va fi publicat în curând. Prin aceste articole se dorește punerea în evidență a Patrimoniului Național Românesc și a persoanelor care sunt implicate în astfel de activități.

13508895_10154732051298465_336320560739662871_n

Arh. Oana ŢIGANEA; Sursa: pagina personala de facebook a Arh. Oana ŢIGANEA, poza realizata de Teodora Ungureanu

Ciotău AdrianaPentru început ne poți spune mai multe despre dezvoltarea ta ca specialist în patrimoniu și ce a însemnat în acest sens implicarea ta ca și organizator a atelierului “Mina de Idei Anina: Identitate cultural industrială”.

Oana ȚIGANEAInteresul pentru patrimoniul arhitectural a apărut manifestat încă din anii de facultate (FAU Cluj Napoca – promoţia 2007), urmaţi fiind de cursuri de specialitate în domeniu. Ceea ce merită să menţionez este experienţa dobândită în ultimii 6 ani în cadrul Politehnicii din Milano (It), unde m-am specializat în patrimoniul industrial al secolului XX.

În perioada 2010 – 2013, am studiat arhitectura industrială românească din perioada socialistă, urmărind atât procesul său de construcţie efectivă cât şi destinul, transformările sale fizice – materiale sub impactul deindustrializării. Astfel, m-am familiarizat atât cu noţiunea de patrimoniu industrial şi toate aspectele care le implică studiul, analiza şi intervenţia, cât şi cu problematica moştenirii industriale a trecutului recent care încă nu a dobândit în contextul românesc o recunoaştere patrimonială. Astfel, când a sosit propunerea dl. arh. Marius Barbieri la începutul anului 2014 de a mă implica şi organiza un proiect cultural în Anina orientat spre studiul şi valorificarea patrimoniului industrial, momentul nu putea fi mai oportun. Mi se oferea posibilitatea de a lucra în ceea ce mă pregătisem în perioada anilor doctorali aplicând cunoştinţele acumulate, dar şi posibilitatea de a lărgi aria de abordare a industrializării / deindustrializării din România. Mai mult, contactul cu teritoriul prin diferiţii actori locali şi/sau regionali implicaţi în cadrul proiectului şi cu comunitatea locală îmi oferea posibilitatea de realiza punţi de legătură între lumea academică şi realitatea decizională.

Ciotău Adriana: Aș vrea să continui acest interviu cu câteva întrebări pentru a dezvălui mai mult despre acest proiect. Cum a luat naștere acest proiect și care este scopul acestui proiect?

Oana ȚIGANEA: Ideea unui atelier de patrimoniu industrial la Anina a fost iniţiată de arhitectul Marius Barbieri (Capitel Proiect, Alba Iulia) încă din 2012 / 2013, moment în care se ocupa de coordonarea proiectului aferent Planului Urbanistic General al oraşului Anina. În cadrul discuţiilor cu administraţia locală în procesul de elaborare PUG Anina, s-au observat o serie de probleme ce nu pot fi acoperite prin proiect cum ar fi gestiunea, promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural. Astfel, s-a pornit spre definirea unei metode de elaborare a unei strategii mai ample şi de lungă durată privind revitalizarea economică a oraşului prin valorificarea patrimoniului industrial local.

Soluţia de început a fost considerată oragnizarea unui Atelier de patrimoniu industrial, cu tentă interdisciplinară adresată studenţilor din ţară din cadrul facultăţilor de arhitectură şi urbanism, geografie, geologie şi mediu. Aşa s-a născut în 2014 prima ediţie a proiectului cultural „Mina de idei Anina”.

Ciotău Adriana: Cum s-a desfășurat realizarea acestui proiect din punct de vedere organizatoric de-a lungul a trei ani și spre ce direcție se îndreaptă?

Oana ȚIGANEA: În 2014, s-a elaborat o primă propunere de proiect cultural orientat în jurul unui atelier de patrimoniu industrial, obţinând finanţare nerambursabilă în sesiunea de finanţare a proiectelor culturale din Timbrul de arhitectură din partea Ordinului Arhitecţilor din România. OAR – devenind practic finanţatorul principal al proiectului. Acest aspect a rămas neschimbat până în prezent: toate cele trei ediţii ale proiectului au obţinut finanţare nerambursabilă din partea OAR, fapt ce ne bucură enorm şi ne asigură, într-o manieră directă, interesul manifestat de breasla arhitecţilor asupra problemelor teritoriale privind mediul construit. Alături de OAR, un partener stabil este şi administraţia locală – Primăria oraşului Anina – care a răspuns extrem de pozitiv la fiecare propunere venită din partea noastră, contribuind şi la buna desfăşurare a activităţilor în teren, prin susţinerea părţii logistice necesare. La urma urmei, administraţia şi ca atare, oraşul – comunitatea, sunt beneficiarii direcţii ai acestui proiect şi este normală implicarea lor directă, aducând o notă de pozitivism şi entuziasm. Pornind la drum cu parteneri precum Primăria Anina şi Ordinul Arhitecţilor din România, am ajuns să atragem atenţia şi altor instituţii şi asociaţii culturale locale / regionale, ajungând la această ediţie la un total de 6 parteneri: Facultatea de arhitectură şi urbanism Timişoara (UPT), OAR Filiala Timiş, Asociaţia „Il Giocattolo” (Brădet-Anina), Asociaţia PACT (Timişoara), Asociaţia „Atelier NOD” (Baia Mare) şi, partener media, Zeppelin. Din punct de vedere organizatoric, constanta ce s-a păstrat de-a lungul celor trei ediţii este atelierul de patrimoniu industrial. Deşi denumit diferit în fiecare an / ediţie, am dorit să păstrăm această oportunitate adresată studenţilor de a se familiariza cu noţiunile specifice patrimoniului industrial şi a problematicilor ridicate în studiul, analiza şi conservarea sa. În cadrul fiecărui atelier am încercat însă să abordăm progresiv probleme din ce în ce mai complexe:

La prima ediţie din 2014 – „Mina de idei Anina: Atelier interdisciplinar de regenerare post-industrială” – ne-am familiarizat cu diversitatea patrimoniului industrial din Anina, analizând modalităţile de integrare a acestuia în viata urbană şi socio-culturală a oraşului. Astfel s-a ajuns la ideea unei intervenţii etapizate în vederea organizării unui Muzeul industrial în aer liber, prin amenajarea unor trasee turistice. În cadrul atelierului au fost invitaţi specialişti din domaniul patrimoniului industrial din ţară şi străinătate, contribuindu-se astfel la un schimb de experienţă „productiv” pe latura patrimonial-industrială: dr. arh. Irina Iamandescu (UAUIM Bucureşti, TICCIH România), Mark Watson (Historic Scotland) şi Francesco Carlo Toso (Politecnico di Milano). Rezultatele atelierului au fost sintetizate şi publicate în cadrul unei broşuri, atât în format digital cât şi printat: https://issuu.com/asociatiaalbaverde/docs/anina_mine_of_ideas___2014_

13501626_671069063047802_5693192622128642821_n

(stanga) Vizita Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria la Anina in 11 iunie 1926. Putul Ferdinand – actualul Put I. (dreapta) Putul I – iulie 2015. Foto: Ovidiu Micsa in cadrul workshopului „Mina de idei Anina” 2015; Sursa: pagina de facebook a grupului Mina de Idei Anina. Anina Mine of Ideas

În cadrul celei de a doua ediţii din 2015 – „Mina de idei Anina: Identitate culturală post-industrială” –tema de promovare a patrimoniului local prin turism cultural a rămas şi a fost elaborată mai în detaliu. În plus, s-a realizat relevarea unui astfel de obiectiv de patrimoniu – Casa maşinii de extracţie din cadrul Puţului I – asupra căruia ulterior s-a orientat un proiect de conservare şi punere în valoare, aflat încă în proces de elaborare şi redactare. Ce s-a născut oarecum spontan în cadrul atelierului a fost ideea de branding a oraşului, idee care vrem să o detaliem în cadrul acestei ediţii.

Mai mult, anul trecut, am încercat să inaugurăm un prim traseu turistic orientat spre promovarea patrimoniului industrial. Astfel, într-o a două fază de proiect, în luna septembrie 2015, am avut întâlniri cu comunitatea din Anina în cadrul cărora am încercat să expunem probleme similare regăsite în alte zone ex-miniere din ţară – cazul Petrila (Asociaţia Plus/Minus) sau cazul Baia Sprie (Asociaţia Atelier NOD); am organizat expoziţii de grafică şi arhitectură; am organizat un tur ghidat de patrimoniu industrial la care au participat şi persoane din Timişoara, Cluj, Baia Mare, Bucureşti, şi o proiecţie video (videomapping) în spaţiul urban din Anina în colaborare cu Visual SKIN.

După cum vezi, ne-am diversificat mult tipul activităţilor din Anina, tocmai pentru a promova valorile locale, dar şi pentru a stimula comunitatea locală într-o implicare cât mai activă în acest sens.

În cadrul ediţiei din acest an – „Mina de idei Anina: Ateliere creative pentru patrimoniu industrial” – vrem să direcţionăm discuţiile spre elaborarea unei strategii culturale a oraşului de durată, prin folosirea şi valorificarea spaţiilor patrimoniale abandonate.

Interesul pentru proiect a crescut cu fiecare ediţie, fapt demonstrat şi prin creşterea numărului celor implicaţi direct în organizarea proiectului, prin numărul partenerilor atraşi în proiect, dar şi prin numărul studenţilor şi a specialiştilor care revin de la o ediţie la cealaltă.

Ciotău Adriana: Deja acest proiect se află la a III-a ediție, ce înseamnă acest lucru pentru orașul Anina, pentru comunitatea locală? Totodată, ce înseamnă acest lucru pentru educația studenților arhitecți din România?

13600192_678189992335709_7453786704964087392_n

Anina; Sursa: pagina de facebook a grupului Mina de Idei Anina. Anina Mine of Ideas

13620879_678190502335658_2313452993429868248_n

Anina 2015; Sursa: pagina de facebook a grupului Mina de Idei Anina. Anina Mine of Ideas; Poza realizata de Ovidiu Micsa

Oana ȚIGANEA: În momentul în care se vrea valorificarea patrimoniului local cu impact la nivel economic local, puncte cheie sunt perseverenţa şi continuitatea. Ori, faptul că am ajuns la cea de-a treia ediţie, denotă tocmai aceste două aspecte şi sperăm să aducem contribuţia noastră în acest sens. Faptul ca avem sprijinul administraţiei locale, creşte impactul prezenţei noastre în teritoriu, în cadrul comunităţii. Oraşul Anina face paşi în direcţia revitalizării sale economice prin cultură, prin valorificarea propriei identităţi locale. Nu este un proces simplu, uşor sau imediat. Sperăm să contribuim şi noi la acest proces prin activităţile propuse şi desfăşurate. În ceea ce priveşte procesul de educare al studenţilor arhitecţi, atelierele din Anina abordează o tematică extrem de întâlnită în realitatea românească, însă, încă nu complet abordată în curricula academică. Astfel încercăm să îi familiarizăm cu noţiunile de bază privind moştenirea industrială, impactul industrializării şi al deindustrializării în teritoriu, împingând spre o sensibilizare de abordare a mediului construit în acest sens. Ei sunt arhitecţii de mâine ce se vor confrunta cu realităţile post-industriale româneşti într-o proporţie teritorial numeric superioară altor tipologii patrimoniale. Ori, considerăm necesară, dobândirea unei metodologii de abordare pornind de la recunoaşterea, înţelegerea şi interpretarea semnelor industrializării lăsate în teritoriu până la metodologia de intervenţie efectivă pe mediul construit.

Ciotău Adriana: La finalul acestui scurt interviu ce are rolul de a pune în evidență desfășurarea proiectului “Mina de idei Anina: Ateliere creative pentru patrimoniu industrial” de anul acesta, aș mai avea o întrebare: Care sunt prioritățile proiectului de anul acesta?

Oana ȚIGANEA: În acest an dorim să creştem vizibilitatea asupra diversităţii elementelor de patrimoniu industrial care se regăsesc pe teritoriul Aninei şi să creştem sensibilitatea în ceea ce priveşte conservarea şi valorificarea unui teritoriu per-ansamblu şi nu doar prin elementele sale simbolice-monumentale. Astfel, în cadrul atelierelor creativece se vor desfăşura la Anina în perioada 15 – 24 iulie 2016, vom iniţia o inventariere fotografică a peisajului industrial din Anina experimentând cu diferitele tehnici fotografiere ale patrimoniului industrial propunând ateliere de fotografie argentică, pinhole și un experiment de fotografie alternativă de format mare (Atelierul fotografic).

13507066_672971809524194_109602958293299788_n

„Branding AninA”; Sursa: pagina de facebook a grupului Mina de Idei Anina. Anina Mine of Ideas

Vom organiza unatelier denumit „Branding AninA” şi care este destinat elevilor de gimnaziu şi liceu din Anina (între 10 – 15 participanti pe atelier) având ca scop realizarea obiectelor tip „suvenir” deja experimentate în ediţia 2015 a proiectului (ex. plase Anina, tricouri Anina, insigne Anina etc.).  Atelierul mai urmăreşte şi realizarea în scară 1:1 a semnelor identitare specifice diferitelor obiective patrimoniale proiectate în ediţia anterioară (2015) şi intenţionate a fi oferite membrilor comunităţii locale (proprietari ai acestor obiective): casele funcţionarilor StEG, obiective de arhitectură monumentale precum Gara sau centrala termoelectrică si monumentele industriale precum Puţurile de extracţie sau elemente de infrastructură industrială.

13615157_677321242422584_4803756238051217519_n

Sursa: pagina de facebook a grupului Mina de Idei Anina. Anina Mine of Ideas

Şi Atelierul Mocăniţa care are ca obiectiv propunerea de amenajarea peisagistică a unui fost traseu de mocăniţă de pe teritoriul Aninei în traseu de ciclo-turism, prin intervenţii punctuale minimale: amenajări peisagistice, mobilier şi semnalistică specifică etc. Astfel, se urmăreşte şi îmbinarea celor două elemente patrimoniale – mediul antropic şi natural – în vederea lărgirii posibilităţilor de intervenţie locală şi stimularea a turismului cultural.

Concluziile din cadrul atelierelor vor fi ulterior elaborate şi publicate într-un „Ghid al peisajului industrial”. Prin această publicaţie vrem să realizăm o evidenţă exactă a ceea ce se mai regăseşte în teritoriul Aninei din punct de vedere a valorii sale patrimoniale, diseminarea informaţiei în acest sens şi linii directoare de intervenţie. Sperăm să reuşim să prezentăm această publicaţie în cadrul expoziţiilor de fotografie (cu Anina) care intenţionăm să le organizăm la Anina, Timişoara şi Alba Iulia.

Ţin să mai menţionez că şi în acest an avem invitaţi din ţară şi din străinătate care şi-au manifestat în mod deschis interesul privind transformările teritoriale şi socio-economice din Anina.

În final aş dori doar să-i menţionez pe toţi cei implicaţi în organizarea aceastei ediţii a „Minei de idei Anina” fie membri ai echipei principale, reprezentanţi ai partenerilor implicaţi în diferitele activităţi sau specialişti invitaţi:

dr. arh. Gabriela Paşcu (FAU Timişoara, Asociaţia PACT), drd. arh. Ovidiu Micşa (FAU Timişoara), arh. Marius Barbieri (preşedinte Asociaţia Alba Verde), arh. Irina Rotaru, sociolog Simona Zărnescu, arh. stag. Adrian Dumitru (Asociaţia Alba Verde), arh. stag. Mihai Veg (LOCAL Alba Iulia), arh. Valentin Meteş (Asociaţia Atelier NOD, Baia Mare), arheologoc Călin Şuteu (Alba Iulia), Paolo Mazzo (F38F Milano), Samuele Piccoli (Stenopeika, Pistoia) antropolog Michele Colleto (Asociaţia Il Giocattolo, Brădet-Anina), sociolog Irina Georgescu (ActiveWatch, Bucureşti)

Invitaţi: dr.arh. Irina Iamandescu (UAUIM Bucureşti, TICCIH România), dr.arh. Irina Tulbure (UAUIM Bucureşti), dr. ist. Mara Mărginean (Cluj Napoca), arh. Doina Antoniuc (Timişoara), dr. arh. Paul Moldovan (FAU Cluj Napoca, ateliercetrei)

Articol scris de Ciotău Adriana

Print Friendly

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *