Arhiva categoriei: Arta

Emoție și nostalgie în „OCTAV”, lung-metrajul regizorului Serge Ioan Celebidachi

Filmul „Octav” al regizorului Serge Ioan Celebidachi, ce va rula în cinematografe începând cu 6 octombrie 2017, este inedit în peisajul cinematografic românesc prin îmbinarea dintre emoție și nostalgie.Filmul OCTAV Credit foto Adi Marineci (3)

Dincolo de o distribuție de excepție, cu Marcel Iureș în rol principal, acompaniat de actori precum Victor Rebengiuc, Andi Vasluianu, Lia Bugnar și mulți alții, filmul „Octav” reprezintă o declarație de celebrare a vieții și oferă o serie de imagini calde și poetice despre România.

Nostalgia personajului principal este construită din perspectiva onestei căutari de sine, care oferă cheia deslușirii unor sensuri profunde ale existenței.

Filmul OCTAV Credit foto Adi Marineci (2)

”<Octav> ne poate ajuta să ne reamintim cine suntem cu adevărat și să ne facem curaj să ne explorăm trecutul, iar pentru cei mai norocoși dintre noi este o reafirmare a generozității infinite a vieții”, declară regizorul Serge Ioan Celebidachi.

Construcția regizorală a filmului încearcă pe cât posibil să mulțumească un vechi crez al regizorului Celebidachi, și anume acela de a căuta la infinit natura umană cu valențele și nuanțele ei.

Filmul OCTAV Credit foto Adi Marineci (1)

Iar acest lucru se vede încă din teaserul filmului, care ne ajută să vizualizăm și ceea ce Blasco Giurato (Director de imagine) a declarat: „Pentru mine, filmul <Octav> reprezintă un miracol”.

Teaserul filmului „Octav” poate fi urmărit aici: https://youtu.be/33ERKW3Ot4Y

Serge Ioan Celebidachi a absolvit cu titlul Bachelor of Arts, specializarea Teatru și Dramă în cadrul Universității din Indiana (Bloomington, IN) și diploma de Masterat, specializarea Film , în cadrul London International Film School (UK).

Filmul Octav Credit foto Adi Marineci (3) (1)

Lung-metrajul „Octav” este o coproducție România — Marea Britanie, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, iar producător este Adela Vrinceanu Celebidachi.

Mai multe detalii despre filmul OCTAV” se găsesc și pe Pagina de Facebook: https://www.facebook.com/filmul.octav

Filmul Octav Credit foto Adi Marineci (1) (1)

Credit foto: Adi Marineci

Teaserul a fost creat de Good Hands.

Pentru alte informații:

Simona Cristea

0752 241 025

simona@obliquemediafilm.com

OBLIQUE MEDIA

Curiozităţi cromotice

Deschise, închise, luminoase, pline de viaţă, curcubeice, fericite, prezente peste tot, în universul nostru, în apă, în aer sau pământ sunt culorile. Ele transmit emoţii, sunt vibrante, ne dau energie din abundenţa lor şi ne încântă vizual printr-un spectacol edenic. De la atomi până la cele mai îndepărtate galaxii, totul este îmbrăcat în culoare. Este foarte interesant cum natura îşi alege culorile în funcţie de starea ei, fiind parte din microuniversul uman: dacă plouă, cerul este întunecat, gri-ul şi negrul estompând din veselie, iar dacă este vreme însorită, totul este pictat în mii de tablouri curcubeice.

Rainbow in the universe

Goethe spunea despre culori că “acţionează asupra sufletului, putând trezi sentimente diferite, idei, emoţii, care ne aduc linişte sau, dimpotriva, ne agită şi ne provoacă tristeţe.” Nu mai este o noutate când vorbim despre cromoterapie, efectele culorilor asupra psihicului uman fiind cunoscute chiar din antichitate. Pe lângă diversitatea lor, culorile au o forţă extraodinară, chiar dacă multe persoane nu conştientizează. Unele au efect calmant, relaxant, fiind benefice în tratarea diverselor afecţiuni, dimpotrivă, altele pot întrista şi produce o stare de irascibilitate. Ele nu au efect doar asupra omului, expunerea la anumite culori fiind responsabilă şi de reacţia animalelor.

Psihologia culorilor are aplicabilitate în orice aspect al vieţii. Pornind poate de la amenajarea, decorarea caselor, clădirilor în care locuim până la tratarea afecţiunilor fizice, psihice nu este decât un pas. O bună cunoaştere a efectelor culorilor ne influenţează starea fizică şi mentală:

  • Roşu: ca şi existenţă, datează din cele mai vechi timpuri, pigmentul roşu ocru fiind primul folosit ca material artistic în peşterile preistorice. Este o culoare foarte caldă, stimulează circulaţia sângelui şi întreg sistemul nervos, ameliorează metabolismul şi stimulează ficatul. Este simbolul vieţii, puterii şi vitalităţii, fiind preferat de persoanele curajoase,  comunicative şi care au multă voinţă în a obţine rezultate. Este o culoare foarte importantă în medicina chineză şi cea indiană (Ayurveda), fiind indicată în anemii, răceli, gripe, dureri reumatice, astm bonşic sau astenie fizică, dar este contraindicată temperamentelor sanvinice. Pentru lipsa de energie, este recomandat amenajarea unui loc de odihnă din cameră care să aibă perne-decor, vază, flori sau veioză roşii.

Culoarea roşie nu poate trece neobservată, de aceea este des folosită ca logo şi în publicitate pentru diverse companii. Alături de galben şi portocaliu, roşul declanşează senzaţia de foame, de aceea restaurante ca  McDonald’s sau Burger King au ales această culoare în business-ul lor. Alte companii folosesc această nuanţă pe ambalajul produselor pentru starea de energizare şi creşterea ritmului cardiac  (Coke, Red Bull).

  • Galben: este cea mai tonică, ideală pentru îndepărtarea stresului, a oboselii, calmează nevrozele şi stimulează activitatea ficatului. Galbenul stimulează sistemul limfatic, permite atingerea unei depline stăpâniri de sine, facilitând autocontrolul şi o deosebită luciditate. Se spune despre cei care preferă această culoare că sunt originali, creativi, optimişti, spirituali, adoră provocările şi sunt prieteni de încredere. În tradiţia populară românească există credinţa conform căreia toate plantele galbene sunt bune pentru ficat şi piele. Nu întâmplător, multe dintre aceste plante (păpădia, rostopasca, sunătoarea, gălbenelele sau sânzienele sunt indicate în tratarea hepatitelor şi dermatozelor.

Asociem galbenul cu răsăriul de soare şi lumina, creând un sentiment general de speranţă, fericire şi înţelepciune. Vincent Van Gogh a fost unul dintre artiştii care a folosit foarte mult această culoare în picturile sale, numele său fiind asociat cu el al florii soarelui pe care a folosit-o ca laitmotiv în tabourile sale.Pentru el, simbolul florii galbene avea o semnificaţie deosebită pentru el, galbenul simbolizând prietenia şi speranţa, în timp ce floarea în sine exprima gratitudinea.

 Sunset

  • Portocaliu: este cald, plăcut, accelerează pulsul, tonifică aparatul respirator. Din punct de vedere psihologic, portocaliul este dinamizant, indicat pentru reechilibrare psihică, generarea optimismului, depăşirea inhibiţiilor. Această culoare este asociată persoanelor extrovertite, deschise, energice şi capabile în a-şi asuma riscuri. Pe linie de business, portocaliul este folosit cu precădere în afacerile cu restaurante pentru că stimulează apetitul şi conversaţiile sociale. Dacă este folosit în exces, poate transmite ideea de „ieftin”, superficial sau nesincer. De aceea, este necesar a fi folosit cu atenţie, mai ales că pare a fi una dintre cele mai displăcute culori pentru lumea vestică.

 

  • Verde: este simbolul naturii,vieţii, sănătăţii, tinereţii, speranţei, dorinţei, reprezintă creaţia. În timpul Evului Mediu şi al Renaşterii, roşul era purtat de către nobili în timp ce verdele apărea în vestimentaţia neguţătorilor, bancherilor şi a clasei mijlocii. Verdele este cea mai importantă culoare a Islamului, fiind pe aproape toate steagurile ţărilor islamice, reprezentând vegetaţia luxuriantă a paradisului. Are capacitatea de echilibra mintea, spiritul şi sufletul, stimulând comuniunea cu forţa universală. Este indicată pentru alergii, hipertensiune arterială, dureri de cap, nevralgii, oboseală acută, fiind un excelent regenerator. Persoanelor cărora le place această culoare sunt meticuloase echilibrate, generoase şi nu le place să-şi asume riscuri. Este una dintre culorile despre care se admite că nu are contraindicaţii majore atâta timp cât nu este folosită timp îndelungat, în nuanţe închise.
  • Albastru: este foarte rece, dar are efect calmant, încetineşte ritmul activităţii, scade presiunea sanguină. În nuanţă deschisă, este indicat în cazul durerilor de cap. Dacă este folosit în exces, provoacă nostalgie sau chiar depresie. Dacă este purtat în nuanţe închise, pe o perioadă lungă de timp, poate duce la apariţia oboselii sau indigestiei. Este culoarea spiritualităţii şi devotamentului, Fecioara Maria fiind descrisă în Noul Testament ca purtând o mantie albastră.

Primii pigmenţi sintetici de albastru au fost creaţi în Egiptul Antic. Nuanţa de albastru marin era suprapusă imaginii de bogăţie şi bunăstare datorită inaccesibilităţii pigmentului folosit care se obţinea dintr-o piatră scumpă. De aici rezultă şi simbolul regalităţii, masca funerală a lui Tutankamon fiind colorată cu această nuanţă.

De cele mai multe ori, ne alegem culorile intuitiv, fără să bănuim adevarata semnificaţie a lor, acestea rezonând cu starea de spirit interioară şi cu temperamentul nostru. Ele reprezintă  una dintre cele mai sugestive şi mai puternice forme de comunicare non-verbală, făcând parte integrantă din universul nostru cotidian. Iarna a trecut, iar simfonia culorilor îşi face de cap în luna lui martie şi ne invită ispititor în lumea lor, a formelor colorate.

Bibliografie:
https://www.artsy.net/article/the-art-genome-project-a-brief-history-of-color-in-art
http://www.terapii-naturiste.ro/terapii-alternative/cromoterapie/ghid-utilizare-culori.htm
https://en.wikipedia.org/wiki/Orange_(colour)
Picturi:
“Rainbow in the universe” – realizat de Elena-Gabriela Nişcoveanu, acrilice, 24 x 30, March, 2017
“Sunset on the beach”- realizat de Elena-Gabriela Nişcoveanu, pictură în ulei, 24 x 18, March, 2017

Articol scris de Elena-Gabriela Nișcoveanu – redactor şi blogger Art Out, pasionată de dezvoltarea personală, desen, oameni şi călătorii. Sunt atrasă de tot ceea ce înseamnă artă şi frumos, de exprimarea în mod autentic a trăilor sub formă de culoare, cuvinte şi impresii.

Perspectiva unei realităţi posibile- grupul Nos|tru la Galeria Calina

 În imagine: Proiecţia Kristinei Raţiu Demuth şi o parte din lucrarea Casandrei Vidrighin. Foto credits: Galeria Calina

În imagine: Proiecţia Kristinei Raţiu Demuth şi o parte din lucrarea Casandrei Vidrighin. Foto credits: Galeria Calina

Rezoluţie despre/ pentru o capitală culturală este numele unei recente expoziţii a grupului Nos|tru. Găzduită de Galeria Calina din Timişoara, prezentarea lucrărilor poate fi vizitată între 5 decembrie 2016 şi 25 ianuarie 2017.

Firul discursiv al proiectului expozițional este articulat teoretic de curatorul Liviana Dan şi susţinut vizual şi conceptual de lucrările tinerilor artişti : Dan Raul Pintea, Casandra Vidrighin, Chris Balthes, Ştefan Radu Creţu, Lavinia Creţu și Kristina Raţiu Demuth. Intenţia tematică plasează expoziţia dincolo de performanţa estetică a unor opere desemnate comerţului cu obiecte frumoase.

În imagine: lucrarea artistului Dan Raul Pintea, foto credits: Galeria Calina

În imagine: lucrarea artistului Dan Raul Pintea, foto credits: Galeria Calina

Proaspătă și critică, ludică și plină de forță, ironică şi originală, expoziția ne prezintă problematica acută a relației dintre politică și arta contemporană în cazul particular al scurtei istorii a capitalelor culturale din România.

Grupul Nos|tru reclamă gravitatea situaţiei reale a raportului artă-societate în spaţiul fostei capitale europene. După cum știm, Sibiul a devenit în 2007 primul oraș românesc ce a îndeplinit rolul de Capitală Culturală Europeană. Anul acesta, titlul onorific a fost câștigat de Timișoara pentru 2021, aşadar reacţia creativă a artiştilor din grupul Nos|tru este generată de această similitudine statutară a celor două oraşe.

 În imagine: Lucrările artiştilor Ştefan Radu Creţu şi  Lavinia Creţu, foto credits: Galeria Calina

În imagine: Lucrările artiştilor Ştefan Radu Creţu şi Lavinia Creţu, foto credits: Galeria Calina

Tinerii artiști cartografiază atent și original situația culturalizării impuse prin decret administrativ, precum şi rezultatele investiţiilor făcute în perioada respectivă. Gustul amar al realității ce defineşte statutul artei contemporane într-o fostă capitală culturală precum Sibiul este concentrat în lucrări critice. Artiştii aleg să vorbească direct şi clar despre lipsa posibilităţilor de afirmare, despre închiderea spaţiilor expoziţionale, despre jocurile politice şi neimplicarea reală a autorităţilor. Grupul  Nos|tru decide să dispute anomalia în mod direct, frontal, în termeni creativi. Astfel, artiștii confruntă în față frustrarea şi durerea reală a imposibilităţii de exprimare în spaţiul public al unui oraş remunerat şi recomandat, oficial, pentru valenţele sale culturale.

Modalitățile tehnice în care sunt prezentate lucrările sunt diverse și fiecare în parte oglindește puterea metaforică, ludică și creativă a artiștilor. Chris Balthes transpune diferența dintre violența lumii contemporane și delicatețea utopiilor artistice în desene realizate direct pe peretele galeriei. Dan Raul Pintea oferă spre vânzare cărțile de artă salvate de la casare într-un gest simbolic înveșmântat în aparența unei instalații arte poverra. Lavinia Crețu propune două lucrări volumetrice care transparentizează transferul insular și insuficient al puterii economice și al atenției politice asupra lumii culturale. Ironia critică se împletește cu gestul ludic și în filmul Kristinei Rațiu Demuth, care gândește firul narativ al întoarcerii baronului Samuel von Brukenthal în realitatea paradoxală în care casa lui părintească e transformată într-o bodegă de pariuri. Casandra Vidrighin decupează posibile dureri și dorințe ale glasului neauzit al fațadelor mute, care, asistând istoria ca niște imenși martori tăcuți, ar avea atâtea valori de împărtășit. Ștefan Radu Crețu expune o unealtă- hibrid, asemenea unui animal mitologic pentru a critica ineficiența infrastructurii românești.

În imagine: Lucrarile artiştilor Chris Balthes şi Casandra Vidrighin. Foto credits: Galeria Calina

În imagine: Lucrarile artiştilor Chris Balthes şi Casandra Vidrighin. Foto credits: Galeria Calina

Conflictul dintre necesitate şi realitate hrănește imaginarul artistic și forța discursivă a grupului Nos|tru într-o expoziție curajoasă, care înglobează memoria începutului politicilor culturale în România din perspectiva unor tineri artiști promițători.

 

Recenzie realizată de Andreea Foanene