WWW.BILETE.RO<\/a>, \u00ceN OFICIILE PO\u0218TEI ROM\u00c2NE, \u00ceN MAGAZINELE INMEDIO SEMNALIZATE BILETE.RO \u0218I \u00ceN MAGAZINELE GERMANOS iar fondurile colectate \u00een urma v\u00e2nz\u0103rii de bilete vor fi direc\u021bionate c\u0103tre programele de terapie pentru copiii cu autism derulate de Asocia\u021bia Help Autism.<\/p>\n\u00cen Rom\u00e2nia, sunt aproximativ 30 000 de persoane care sufer\u0103 de Tulbur\u0103ri din Spectrul Autismului. \u00cen lume, 1 din 68 de copii sufer\u0103 de aceast\u0103 tulburare. Autismul poate s\u0103 apar\u0103 \u00een orice familie, indiferent de ras\u0103, etnie, zon\u0103 geografic\u0103, nivel de educa\u021bie. Autismul nu se poate vindeca, dar cu interven\u021bie timpurie intensiv\u0103, p\u00e2n\u0103 la 47% dintre copiii cu autism pot tr\u0103i o via\u021b\u0103 independent\u0103. F\u0103r\u0103 terapie, simptomele autismului \u0219i comportamentele disfunc\u021bionale se agraveaz\u0103 \u00een timp. Din p\u0103cate, aceast\u0103 interven\u021bie este de durat\u0103 \u0219i foarte costisitoare, iar costurile dep\u0103\u0219esc de cele mai multe ori veniturile unei familii. Iat\u0103 de ce o campanie de str\u00e2ngere de fonduri se impune, pentru ca tot mai mul\u021bi copii s\u0103 poat\u0103 beneficia de terapie adecvat\u0103 \u0219i pentru a reu\u0219i integrarea lor \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i societate.<\/p>\n
Asocia\u021bia Help Autism se implic\u0103 activ de peste 5 ani \u00een derularea de programe de con\u0219tientizare a autismului, diagnostic precoce \u0219i interven\u021bie timpurie pentru copiii cu autism. Considerat\u0103 v\u00e2rf de lance \u00een ac\u021biunile de schimbare a statutului autismului \u00een Rom\u00e2nia, pe l\u00e2ng\u0103 servicii de terapie oferite \u00een cele 4 centre, o filial\u0103 \u0219i la domiciliu, Asocia\u021bia Help Autism – www.helpautism.ro, desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi de lobby, parteneriate public-private \u0219i este co-organizator al Conferin\u021bei Interna\u021bionale ABA – \u0219tiin\u021ba care st\u0103 la baza terapiilor de recuperare \u00een autism.
\n***<\/strong>
\nLeontina V\u0102DUVA \u2013 dup\u0103 studii la Conservatorul din Bucure\u015fti, sub \u00eendrumarea profesoarei Arta Florescu, soprana Leontina V\u0103duva a debutat pe plan interna\u0163ional \u00een 1986 la Teatrul Capitole din Toulouse \u00een Manon de Jules Massenet. Rolul, devenit una dintre cele mai dragi c\u0103r\u0163i de vizit\u0103, a purtat-o spre debutul londonez de la Royal Opera House Covent Garden, etap\u0103 care i-a adus prestigiosul premiu Lawrence Olivier (1988). Stabilit\u0103 \u00een Fran\u0163a, \u0163ar\u0103 care a adoptat-o de la bun \u00eenceput, \u0219i care i-a acordat \u00een 1999 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, Leontina V\u0103duva a devenit rapid una dintre cele mai bune ambasadoare ale repertoriului francez interpret\u00e2nd magistral rolurile Mica\u00ebla, Antonia, Julieta \u015fi Mireille pe cele mai importante teatre ale lumii. Rolul debuturilor \u00een Statele Unite ale Americii (San Francisco, 1996, Metropolitan Opera, New York, 2000) a fost Mimi din Boema lui Puccini. Discografia artistei include Rigoletto (1993), Povestirile lui Hoffmann (1996), Boema (1996) \u015fi recitalul Opera Arias (1997), dirijat de Pl\u00e1cido Domingo. Un capitol special \u00een videografia artistei \u00eel reprezint\u0103 DVD-ul cu Romeo \u015fi Julieta, \u00eenregistrat \u00een 1994 la Royal Opera House Covent Garden din Londra, sub conducerea muzical\u0103 a lui Sir Charles Mackerras \u015fi \u00een regia lui Nicolas J\u00f6el, devenit referin\u0163a absolut\u0103 pentru celebra oper\u0103 a lui Gounod. Deosebitele sale calit\u0103\u0163i artistice i-au adus numeroase distinc\u0163ii, printre care Medalia ora\u015fului Toulouse, premiul Royal Philarmonic Society of Music \u2013 Londra \u015fi Ordinul Meritul Cultural in grad de Mare Ofi\u0163er oferit de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei.<\/p>\n\u00cen ultimii ani soprana Leontina V\u0103duva a fost prezent\u0103 pe scena Ateneului Rom\u00e2n \u0219i a S\u0103lii Radio din Bucure\u0219ti \u00een cadrul evenimentelor organizate de Asocia\u021bia pentru Muzic\u0103, Art\u0103 \u0219i Cultur\u0103: Recitalul omagial Verdi\u2013Wagner. Coresponden\u021be (2013), Gala Aniversar\u0103 \u201cViorica Cortez \u0219i Prietenii\u201d (2014) \u0219i Recitalul omagial ENESCU 60 (2015). \u00cen 2014 Leontina V\u0103duva a lansat CD-ul Verdi\u2013Wagner: Coresponde\u021be, iar \u00een 2015 calendarul 2016 Leontina V\u0103duva 30.<\/p>\n
Grigore LE\u0218E, Grigore LE\u0218E s-a n\u0103scut \u00een satul Stoiceni din \u0162ara L\u0103pu\u015fului la 20 februarie 1954. A studiat fagotul la Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d din Cluj, iar \u00een 2003 a ob\u0163inut titlul de doctor \u00een muzica cu teza intitulat\u0103 „Horea \u00een grumaz” din Maramure\u015f. \u00cen prezent, pred\u0103 cursuri de etnomuzicologie la Universitatea din Bucure\u015fti \u015fi realizeaz\u0103 emisiunea Drumul lui Lese (TVR 2). De asemenea, vreme de 8 ani Grigore Lese a realizat serialul de televiziune „La portile Ceriului”, \u00eensum\u00e2nd 360 de episoade. Pentru aceast\u0103 emisiune, \u00een 2007, a fost distins cu cel mai important premiu din presa rom\u00e2neasc\u0103, MARELE PREMIU al A.P.T.R. La aceasta se adaug\u0103 numeroase alte premii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, ce sporesc prestigiul artistului. Grigore Lese a realizat, de asemenea, emisiunile Drumurile lui Le\u015fe la Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i \u015fi Lumea \u015fi muzica tradi\u0163ional\u0103 la Radio Rom\u00e2nia Cultural. C.V.-ul lui Grigore Le\u015fe este impresionant, av\u00e2nd concerte peste tot \u00een lume: SUA, Elve\u0163ia, India, China, Coreea, Portugalia, Mexic, Rusia,Olanda, Canada, Belgia, Ungaria, Suedia, Polonia etc. \u00cen 1996 editeaz\u0103 CD-ul C\u00e2ntec Pastoral la Casa de Discuri \u201eAmori\u201d din Laussane, Elve\u0163ia. \u00cen 2009, Radio France, prin Casa de Discuri OCORA din Paris, editeaz\u0103 un CD cu c\u00e2ntecele muzicianului rom\u00e2n.<\/p>\n
\u00cen 2013, Andrei Plesu prezinta materialul discografic al artistului Grigore Lese, „Hori de unul singur”, in cadrul Targului de Carte Gaudeamus. Grigore Lese lanseaz\u0103 la editura Humanitas cartea „Acum \u0219tiu cine sunt”, urmata de cartea „Horea \u00een grumaz, \u00eenger p\u0103zitor \u0219i ispita”. Muzicianul este, de asemenea, Ambasadorul Turismului Romanesc, al\u0103turi de alte cateva mari personalit\u0103\u021bi ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Nicolae LICARE\u021a \u2013 Debutul pianistului, clavecinistului \u015fi organistului Nicolae Licare\u0163 a avut loc \u00eenc\u0103 din timpul studiilor, at\u00e2t \u00een recital, c\u00e2t \u015fi \u00een concert. De atunci, Nicolae Licare\u0163 apare cu regularitate \u00een via\u0163a de concert din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi elogiile publicului \u015fi ale presei de pretutindeni. S-a n\u0103scut la Bucure\u015fti \u015fi a \u00eenceput studiul pianului la v\u00e2rsta de 5 ani cu Natalia Iacobescu. Continu\u0103 educa\u0163ia muzical\u0103 la Liceul de muzic\u0103 nr. 2 din Bucure\u015fti, clasa profesoarei Maria Buzelan, urm\u00e2nd \u00een paralel \u015fi cursurile Liceului „Matei Basarab”. Elev fiind, debutul s\u0103u artistic are loc \u00een Sala Dalles, pe 17 mai 1959, \u00een cadrul unui festival H\u00e4ndel. Beneficiaz\u0103 de pre\u0163ioasele \u00eendrum\u0103ri ale unor prfesoare celebre: Muza Ciomac, Cella Delavrancea \u015fi, mai apoi, la Conservator, Florica Musicescu. Se dedic\u0103, \u00een paralel, studiului orgii sub \u00eendrumarea lui Iosif Gerstenengst, fiind apoi apreciat cu ocazia numeroaselor turnee efectuate \u00een renumite centre ale muzicii de org\u0103 din Europa. \u00cen 1968 devine membru al Filarmonicii din Bucure\u015fti, al c\u0103rei director artistic este de la 1 ianuarie 1991. \u00cen 1973 \u00eencepe o sus\u0163inut\u0103 activitate concertistic\u0103 la clavecin, org\u0103 \u015fi pian. Prezen\u0163ele lui Nicolae Licare\u0163 \u00een lume sunt legate de festivalurile interna\u0163ionale de la Berlin, Cordoba, Sorrento, Zagreb, Halifax, Los Angeles, Brugge, Havana, Ossiah-Villach, Adelaide, Sydney, Bra\u015fov, Bangkok, Bucure\u015fti (Festivalul „George Enescu”), Ohrid, Madrid. Ca solist, muzician de camer\u0103, acompaniator, membru fondator al cvintetului Concertino, actualmente membru al cunoscutului trio „Pro Arte” (ansamblul cameral oficial al Filarmonicii „George Enescu”), Nicolae Licare\u0163 – unul dintre pu\u0163inii interpre\u0163i cu activitate solistic\u0103 concertistic\u0103 la trei instrumente cu claviatur\u0103 – a concertat \u00een cele mai importante s\u0103li din Europa, America \u015fi Australia. Repertoriul s\u0103u vast, cuprinz\u00e2nd lucr\u0103ri esen\u0163iale de la muzica Rena\u015fterii \u015fi Barocului p\u00e2n\u0103 la muzica contemporan\u0103 universal\u0103 \u015fi rom\u00e2neasc\u0103, con\u0163ine \u015fi numeroase lucr\u0103ri pentru cele trei claviaturi, pe care artistul le-a prezentat publicului \u00een prim\u0103 audi\u0163ie. Pentru merite deosebite a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural \u00een grad de Comandor, cu ordinul Steaua Solidarit\u0103\u0163ii Italiene \u00een grad de Cavaler \u015fi cu ordinul Cavaler al Artelor \u015fi Literelor acordat de Statul Francez. Este vicepre\u015fedinte al Funda\u0163iei „Solidaritatea Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103 ARS XXI”. Recent, a devenit membru al Academiei Germano-Rom\u00e2ne.<\/p>\n
Laure CAMBAU \u2013 n\u0103scut la Paris, pianista Laure Cambau a urmat, \u00een paralel, studii de muzicologie la Sorbona \u0219i a studiat pian \u0219i acompaniament ceea i-a adus premiul \u00eent\u00e2i pentru ambele discipline la C.N.R. de la Versailles. Titular al Diplomei de Stat pentru Acompaniament, conduce lucr\u0103rile muzicale ale c\u00e2nt\u0103re\u021bilor din conservatoarele din Paris. Activeaz\u0103 ca antrenor vocal pentru diverse produc\u021bii de oper\u0103 franceze (Rin Opera, Op\u00e9ra de Montpellier, etc). De asemenea, sus\u021bine concerte la Paris \u0219i \u00een numeroase ora\u0219e franceze, c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate: concerte de muzic\u0103 de camer\u0103 (flaut, pian, vioar\u0103), voce \u0219i recitaluri de pian (J. \u0219i I. Villisech, H. Ribaud, M. Hacquard, I. Cals, I. Senges, A. Aubriet). Din septembrie 2015 acompaniaz\u0103 clasa de canto a sopranei Leontina V\u0103duva la Conservatorul din Paris. De asemenea, poeta Laure Cambau particip\u0103 la lecturi de poezie cu improviza\u021bii muzicale.fiind invitat\u0103 la Festivalul Interna\u021bional de Poezie de Trois-Rivieres (octombrie 2002), la Encuentros de Poetas del Mundo Latino \u00een Morelia \u0219i Salonul de Carte din Mexic (2003), la Festivalul din Struga (august 2007), la Festivalul din Tetovo (octombrie 2009, Macedonia), precum \u0219i \u00een diverse evenimente poetice \u00een Fran\u021ba \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate. A publicat \u201cBoulevards Lunatiques\u201d (Broc\u00e9liande, 1998), \u201cl\u2019Homme dans la baignoire\u201d suivi de \u201cNuages des Temps Ordinaires\u201d (l\u2019Amandier, 2001), \u201cLatifa, la petite fille qui pleurait des mots\u201d (povestiri muzicale, muzic\u0103, R. Gagneux, Durand, 2000), \u201cEt le Pourboire des Anges?\u201d, (l\u2019Amandier, 2005), \u201cLe couteau dans l\u2019\u00e9treinte\u201d (iunie 2007, Phi Luxembourg, co\u00e9dition \u201cEcrits des Forges\u201d, Qu\u00e9bec), precum \u0219i c\u0103r\u021bi ale arti\u0219tilor (cu J. Vimard, M. Cambau). \u00cen 2010, a \u00eenregistrat un CD de muzic\u0103 romantic\u0103 cu Laurent Hacquard (oboi) \u0219i a publicat \u201eLettres au voyou c\u00e9leste, Blanc sans blanc\u201d (l\u2019Amandier).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S\u00e2mb\u0103t\u0103, 2 aprilie 2016, \u00eencep\u00e2nd cu ora 19.00, pe scena Ateneului Rom\u00e2n din Bucure\u0219ti, Asocia\u021bia…<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":9903,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9902"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9902"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9902\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9905,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9902\/revisions\/9905"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9903"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}