Cultura spiritual\u0103 a unui popor ar trebui s\u0103 fie \u00eentr-o permanent\u0103 \u201cactualizare\u201d care s\u0103 nu-i altereze partea cea mai de din\u0103untru, fibr\u0103 a identit\u0103\u0163ii unui popor. \u00cens\u0103 aceast\u0103 \u201cactualizare\u201d a \u00eembr\u0103cat diferite forme care p\u0103reau sincere de-a lungul timpului, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 din particularitate. Important este c\u0103 folclorul nu are timp, el exist\u0103 dinainte s\u0103 fi fost \u201cdescoperit\u201d sau \u201ccercetat\u201d. \u015ei el este o ramur\u0103 a cunoa\u015fterii, cuprinde tr\u0103irile oamenilor, o parte din lumea real\u0103, este ca un ecou, o \u201cstrigare\u201d a problemelor ce \u00eencearc\u0103 umanitatea.<\/p>\n
Termenul conceptual de \u201cfolclor\u201d desp\u0103r\u0163it \u00een folk (popor) \u015fi lore (\u015ftiin\u0163\u0103) este creat de englezul J.W.Thoms, lansat \u00een revista numit\u0103 \u201cAtheneum\u201d, \u00een 1846. Mai t\u00e2rziu, termenul avea s\u0103 fie interpretat \u00een diverse feluri.<\/p>\n
\u201cSfera no\u0163iunii de folclor n-a fost clarificat\u0103 dec\u00e2t foarte t\u00e2rziu, deoarece etimologia cuv\u00e2ntului presupunea o vast\u0103 cuprindere a faptelor \u015fi fenomenelor de cultur\u0103 popular\u0103. De fapt, aceast\u0103 conven\u0163ional\u0103 \u015fi treptat\u0103 restr\u00e2ngere s-a datorat \u015fi revendic\u0103rii numeroaselor \u015fi complexelor manifest\u0103ri de c\u0103tre discipline \u00eenrudite focloristicii. \u00cen timp, cultura popular\u0103 devine o dovad\u0103 primordial\u0103 pentru demonstrarea continuit\u0103\u0163ii ne\u00eentrerupte a rom\u00e2nilor \u00een spa\u0163iul mioritic. \u201c (Prof.univ Dr. Gabriel Oprea, \u201cFolclorul muzical rom\u00e2nesc\u201d).<\/p>\n
A\u0219 preciza c\u0103, folclorul, ca portret al na\u0163iunii se contureaz\u0103 \u015fi cap\u0103t\u0103 greutate \u00een urma fenomenelor de cultur\u0103 popular\u0103 iar manifest\u0103rile disciplinelor care sunt \u00eenrudite folcloristicii \u015fi-au p\u0103strat o anumit\u0103 integritate fie \u015fi atunci c\u00e2nd vorbim despre un spa\u0163iu mai pu\u0163in autohton.<\/p>\n
Sunt dou\u0103 \u015ftiin\u0163e apropiate care sunt subordonate folclorului: folcloristica, (termen care a luat na\u0219tere prin secolul XIX), ea ocup\u00e2ndu-se cu studiul pe o etnie, \u00een vreme ce, etnomuzicologia, aprofundeaz\u0103 cultura muzical\u0103 \u00eentre na\u0163iuni. Dup\u0103 cum reg\u0103sim \u015fi \u00een lucrarea Speran\u0163ei R\u0103dulescu, (etnomuzicolog) ea subliniaz\u0103 c\u0103 secolul XX a fost cuprins de o varietate de peisaje muzicale, muzicile \u201cmajorit\u0103\u0163ii\u201d; aici intervenind l\u0103utarii. Iar tradi\u0163ia l\u0103utarilor a \u00eenceput s\u0103 se transmit\u0103 din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, cre\u00e2ndu-se astfel un fenomen local, existau tarafurile specifice locului; \u00eens\u0103 au p\u0103strat o anumit\u0103 exigen\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte identitatea muzical\u0103.<\/p>\n
\u201dPentru muzic\u0103 s-au folosit, \u00een paralel, termeni ca: muzic\u0103 popular\u0103 – muzica cult\u0103, opozi\u0163ie contestat\u0103 de Constantin Br\u0103iloiu, (compozitor \u015fi etnomuzicolog), atunci c\u00e2nd, o nume\u015fte pe cea de-a doua, muzic\u0103 savant\u0103. Deci, evit\u00e2nd termeni care indic\u0103 raporturi valorice, vor fi preferate denumiri precum: cultur\u0103 popular\u0103 – cultur\u0103 c\u0103rtur\u0103reasc\u0103, iar \u00een privin\u0163a artei sonore,\u00a0muzic\u0103 popular\u0103 (folcloric\u0103) \u2013 muzic\u0103 savant\u0103.<\/p>\n
Dincolo de specificul fiec\u0103rei culturi, dac\u0103 poate fi vorba de-un raport, acesta este numai unul diacronic, \u00een sensul priorit\u0103\u0163ii temporale a culturii populare. C\u00e2ntecul folcloric reflect\u0103 \u00een modul cel mai direct \u015fi mai caracteristic profilul spiritual \u015fi geniul artistic al unei na\u0163iuni. Marii no\u015ftri oameni de cultur\u0103 au fost entuziasma\u0163i de frumuse\u0163ile folclorului; dar numai p\u0103trunz\u00e2nd \u00een substan\u0163a lui au reu\u015fit s\u0103-i reliefeze semnifica\u0163iile \u015fi originalitatea \u00eentr-un context mai larg, european \u015fi universal.\u201c<\/p>\n
Unde, deopotriv\u0103, c\u00e2ntecele vie\u0163uiesc cu adev\u0103rat, se nasc, mor, se prefac, nedesp\u0103r\u0163ite de traiul mediului din care s-au ivit, realitatea muzical\u0103 va r\u0103m\u00e2ne ne\u00een\u0163eleas\u0103 f\u0103r\u0103 cunoa\u015fterea realit\u0103\u0163ii sociale. (Constantin Br\u0103iloiu).<\/p>\n
A\u015fadar omul se ocup\u0103 de folclorul muzical, folclor, care ia na\u015ftere \u00een urma unui imbold, unui moment, \u00een urma unei st\u0103ri, dar \u015fi folclorul muzical se ocup\u0103 de om \u00een m\u0103sura complexit\u0103\u0163ii acestuia, el cre\u00e2nd \u0219i aliment\u00e2nd starea. St\u0103ruin\u0163a acestui act nu \u0163ine de nicio realitate social\u0103, de influen\u0163e, de conjuncuri, ci este atemporal\u0103, vie\u0163uind neclintit.<\/p>\n
Ceea ce ar s\u0103 preocupe societatea \u00een zilele noastre, este conservarea \u0219i sus\u021binerea acestui act. Pentru c\u0103 aceast\u0103 parte a culturii e ceea ce ne-a mai r\u0103mas autentic. P\u0103strarea ei ca \u00eentr-o form\u0103 de relicv\u0103 ar putea sa o scuteasc\u0103 de alterare din pricina influen\u021belor externe, astfel, put\u00e2nd dainui \u00een spa\u021biul \u00een care a luat na\u0219tere.<\/p>\n
Autor: Andreea Tripa<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cultura spiritual\u0103 a unui popor ar trebui s\u0103 fie \u00eentr-o permanent\u0103 \u201cactualizare\u201d care s\u0103 nu-i…<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":9787,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9786"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9786"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9786\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9986,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9786\/revisions\/9986"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9787"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9786"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9786"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9786"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}