Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei (MNIR) prezint\u0103 \u00een luna februarie 2016, \u00een cadrul micro-expozi\u0163iei \u201eExponatul lunii\u201c, o pies\u0103 excep\u0163ional\u0103: Convoi la Plevna – o pictur\u0103 de \u0218tefan Luchian expus\u0103 pentru prima dat\u0103 dup\u0103 restaurare. Vernisajul micro-expozi\u0163iei va avea loc joi, 25 februarie 2016, \u00eencep\u00e2nd cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, Sala Lapidarium.<\/p>\n
\nSupranumit poetul plastic al florilor, \u015etefan Luchian a deschis drumuri noi \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103 prin intermediul operei sale, exercit\u00e2nd o puternic\u0103 influen\u0163\u0103 asupra picturii din primele decenii ale secolului al XX-lea.<\/p>\n
\nMarele artist, de la a c\u0103rui moarte se \u00eempline\u0219te anul acesta un secol, s-a aflat la \u00eenceputul crea\u0163iei pe linia realist\u0103 a reprezent\u0103rii plastice, urm\u00e2nd pentru o vreme calea \u00eenainta\u015filor s\u0103i. A fost apreciat ca fiind unul dintre cei mai str\u0103luci\u0163i urma\u015fi ai lui Nicolae Grigorescu \u015fi Ion Andreescu, \u201ep\u0103rin\u0163ii\u201d picturii rom\u00e2ne\u015fti. Luchian reprezint\u0103 prin lucr\u0103rile sale expresia \u015fi con\u015ftiin\u0163a profund istoric\u0103 a na\u0163iunii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi datorit\u0103 tat\u0103lui s\u0103u, militar, implicat \u00een evenimentele istorice ale vremii. Astfel, evenimente importante, cum ar fi R\u0103zboiul pentru Independen\u0163a na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei (1877-1878), sunt marcate \u00een opera lui Luchian prin lucr\u0103ri precum: O santinel\u0103, Santinela de la 1877, Ro\u015fiorul sau Curaj. Pictorul re\u00eensufle\u0163e\u015fte pe p\u00e2nz\u0103 imaginea tinerilor o\u015fteni rom\u00e2ni ce cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 sunt gata s\u0103-\u015fi apere hotarele \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\nSubiectul picturii denumit\u0103 Convoi la Plevna prive\u015fte, de asemenea, o secven\u0163\u0103 din R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103, un motiv intens explorat \u015fi \u00een pictura lui Grigorescu. Realizat \u00een perioada de \u00eenceput a crea\u0163iei pictorului, tabloul Convoi la Plevna, aflat \u00een colec\u021bia Muzeului Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei, se afl\u0103 sub puternica influen\u0163\u0103 artistic\u0103 a lui Nicolae Grigorescu din punct de vedere al subiectului, compozi\u0163iei \u015fi cromaticii. Este posibil ca aceast\u0103 pictur\u0103 s\u0103 fi fost realizat\u0103 pentru a preg\u0103ti o alt\u0103 lucrare de mai mari dimensiuni, cu acela\u015fi titlu, ce urma s\u0103 fie expus\u0103 la un salon parizian \u00een anul 1892.<\/p>\n
\nTabloul Convoi la Plevna a fost supus unui complex proces de conservare-restaurare, \u00een urma c\u0103ruia a fost \u201ereadus\u201d la via\u021b\u0103 \u0219i redat publicului iubitor de frumos. Opera\u021biunea de restaurare, realizat\u0103 de lector univ. dr. Romeo Gheorghi\u021b\u0103 \u0219i de dna. Sorina Gheorghi\u021b\u0103, a fost una complicat\u0103, \u00eentruc\u00e2t lucrarea prezenta numeroase interven\u0163ii anterioare iar examinarea realizat\u0103 \u00eenaintea restaur\u0103rii a revelat existen\u0163a unor degrad\u0103ri \u015fi pierderi destul de semnificative. Opera\u0163iunile de restaurare au avut \u00een vedere recuperarea autenticit\u0103\u0163ii imaginii operei de art\u0103. Procesul metodologic \u015fi de analiz\u0103 preliminar\u0103, a urm\u0103rit \u00een primul r\u00e2nd conservarea \u015fi recuperarea valorii autentice istorice \u015fi estetice a picturii Convoi la Plevna.<\/p>\n
\nMicro-expozi\u0163ia va fi deschis\u0103 la Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei \u00een perioada 25 februarie – 18 martie 2016, put\u00e2nd fi vizitat\u0103 de miercuri p\u00e2n\u0103 duminic\u0103 \u00een intervalul orar 09:00 \u2013 17:00.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei (MNIR) prezint\u0103 \u00een luna februarie 2016, \u00een cadrul micro-expozi\u0163iei…<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":9726,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9725"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9725"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9725\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9727,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9725\/revisions\/9727"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9726"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9725"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9725"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9725"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}