{"id":9660,"date":"2016-02-19T16:32:29","date_gmt":"2016-02-19T16:32:29","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=9660"},"modified":"2016-02-19T16:32:29","modified_gmt":"2016-02-19T16:32:29","slug":"esenta-nemuririi-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/esenta-nemuririi-2\/","title":{"rendered":"Esen\u021ba nemuririi"},"content":{"rendered":"

Contemplarea artei pure nu are limit\u0103 \u00een timp!\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\"poza<\/a><\/p>\n

\u00cen fiecare an, \u00een data de 19 februarie, se serbeaz\u0103 Ziua Br\u00e2ncusi. S\u0103rb\u0103tori aniversare \u0219i comemorative dedicate lui Br\u00e2ncu\u0219i au fost realizate de-a lungul anilor \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een \u00eentreaga lume. Constantin Br\u00e2ncu\u0219i s-a n\u0103scut \u00een 1876, \u00een satul Hobi\u021ba din comuna Pe\u0219ti\u0219ani, jude\u021bul Gorj, Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd din 2016, 19 februarie, ziua de na\u0219tere a lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, devine s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103.<\/em><\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i a l\u0103sat poporului rom\u00e2n o istorie bogat\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\"poza<\/a><\/p>\n

Constantin Br\u00e2ncu\u0219i a fost aproape de poporul rom\u00e2n, fiind legat puternic de tradi\u021bia sa artistic\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un reprezentant fidel al acesteia pe \u00eentreaga sa durat\u0103 a vie\u021bii. Diversitatea \u00een care se g\u0103se\u0219te opera lui Br\u00e2ncu\u0219i pe teritoriul Rom\u00e2niei, de la opere aflate \u00een colec\u021bii private sau publice (Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 din Craiova; Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 din Bucure\u0219ti), desene, lucr\u0103ri artizanale etc. ofer\u0103 genera\u021biilor prezente \u0219i viitoare o bogat\u0103 mo\u0219tenire cultural\u0103. Nu putem s\u0103 nu reamintim de eseurile, chiar \u0219i de cele verbale ale lui Dan Haulica \u0219i unele considera\u021bii critice. A\u0219 mai reaminti aici \u0219i de schi\u021ba original\u0103 a Coloanei Infinite desenat\u0103 de Br\u00e2ncu\u0219i ce se afl\u0103 \u00een arhiva doamnei Sorana Georgescu \u2013 Gorjan, fiica inginerului \u0218tefan Georgescu \u2013 Gorjan, coordonatorul construc\u021biei coloanei monumentale. Aceasta\u00a0 a fost expus\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een cadrul bienalei de art\u0103 contemporan\u0103 din Timi\u0219oara, Art Encounters, \u00een anul 2015.<\/p>\n

\"poza<\/a><\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i a l\u0103sat poate cea mai important\u0103 oper\u0103 a sa mo\u0219tenire pe teritoriul Rom\u00e2niei \u0219i anume, Ansamblul sculptural – arhitectonic de la T\u00e2rgu Jiu. Scriitorul Barbu Breziana aminte\u0219te \u00een cartea sa intitulat\u0103 \u201eBr\u00e2ncu\u0219i \u00een Rom\u00e2nia\u201d, de penultima vizit\u0103 a artistului \u00een Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 vizit\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een toamna anului 1937 pentru ca Br\u00e2ncu\u0219i s\u0103 ne d\u0103ruiasc\u0103 Masa T\u0103cerii, Poarta S\u0103rutului \u0219i Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

Multele sale vizite \u00een \u021bar\u0103 se datoreaz\u0103 dorin\u021bei de a-\u0219i duce la bun sf\u00e2r\u0219it lucr\u0103rile ce ne-au r\u0103mas nou\u0103!<\/em><\/p>\n

Marele sculptor al lumii!<\/em><\/strong><\/p>\n

Lucr\u0103rile i-au adus aprecieri, fiind recunoscut at\u00e2t pe plan na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional, aceste opere reprezent\u00e2nd suportul unor mari expozi\u021bii \u0219i a unor colec\u021bii private sau publice din \u00eentreaga lume.<\/p>\n

Putem reaminti colec\u021biile publice ce apar\u021bin muzeelor din America: Muzeul de Art\u0103 din Philadelphia; Muzeul Guggenheim din New York \u0219i Institu\u021bia Smithsonian din Washington D. C.<\/p>\n

\"poza<\/a><\/p>\n

Muzeul de Art\u0103 din Philadelphia g\u0103zduie\u0219te cea mai mare colec\u021bie de sculpturi ce apar\u021bine sculptorului Constantin Br\u00e2ncu\u0219i din Statele Unite ale Americii: \u201ePortretul lui George\u201d (1911); \u201eM\u0103iastra\u201d (1912); \u201eMuza adormit\u0103\u201d(1912); \u201eAdam si Eva (1921); \u201eBroasca \u021bestoas\u0103\u201d(1940-1945) etc.<\/p>\n

\"poza<\/a><\/p>\n

\u00cen 1996, l\u00e2ng\u0103 Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 Modern\u0103 din Paris (Centrul Pompidou) a fost reamenajat un spa\u021biu existent dup\u0103 planurile originale ale atelierului din Impasse Ronsin ce constituie Muzeul lui Br\u00e2ncu\u0219i.<\/p>\n

Opera sa, un nesecat izvor de inspira\u021bie!<\/em><\/strong><\/p>\n

Influen\u021ba pe care a avut-o Constantin Br\u00e2ncu\u015fi asupra sculpturii sec. al XX-lea a fost exercitat\u0103 pe trei c\u0103i principale \u0219i anume: constiin\u021ba formei pure ob\u021binut\u0103 prin simplicitate, de la aparen\u0163\u0103 la esen\u021b\u0103; trecerea de la modul de reprezentare figurativ\u0103 a realit\u0103\u021bii la exprimarea esen\u021bei lucrului; punerea \u00een valoare a func\u021biunii creatoare a luminii \u0219i a formei \u00een devenire.<\/p>\n

A\u0219 reaminti de expozi\u021bia, \u0218iruri secven\u021biale, din cadrul Bienalei de Art\u0103 Contemporan\u0103 din Rom\u00e2nia, Art Encounters, ce a avut loc \u00een luna octombrie a anului 2015, \u00een Timi\u0219oara. Aceast\u0103 expozi\u021bie a avut la baz\u0103 principiul repeti\u021biei care se reg\u0103se\u0219te \u00een operele lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i. Arti\u0219tii ale c\u0103ror lucr\u0103ri au fost expuse \u00een cadrul bienalei au fost: A. Kassen, Rosa Barba, Stefan Bertalan, Geta Br\u0103tescu, Mircea Cantor, Constantin Flondor, Teodor Graur, Gabriel Kelemen, C\u0103lin Man & kinema ikon, Florin Maxa, Paul Neagu, Ioana Neme\u0219 etc<\/p>\n

Prin opera sa reg\u0103sim transformarea istoric\u0103 a unui \u00eentreg neam \u00eentr-o nou\u0103 perspectiv\u0103 pentru genera\u021biile viitoare.<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u0219i a cunoscut astfel nemurirea!<\/em><\/strong><\/p>\n

Autor:\u00a0Ciot\u0103u Adriana<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Contemplarea artei pure nu are limit\u0103 \u00een timp!\u00a0 \u00cen fiecare an, \u00een data de 19…<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":9586,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9660"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9660"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9660\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9661,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9660\/revisions\/9661"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9586"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}