Arhitect reputat \u0219i profesor universitar al Universit\u0103\u0163ii de Arhitectur\u0103 \u015fi Urbanism „Ion Mincu”, domnul Augustin Ioan \u0219i-a f\u0103cut timp \u0219i pentru un scurt interviu pentru blogul revistei Art Out, ocazie cu care afl\u0103m istoria Bucure\u0219tilor. V\u0103 invit la o lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103.<\/p>\n
Cezara Miclea: Cum a\u021bi caracteriza arhitectura medieval\u0103 a ora\u0219ului Bucure\u0219ti?
\nAugustin Ioan: Sunt mai multe niveluri de analiz\u0103 aici. \u00cen primul r\u00e2nd, nu este vorba despre un singur ora\u0219. Dup\u0103 cum \u00eei spune \u0219i numele, care e la plural, ca \u0219i Ploie\u0219tii, ca \u0219i Pite\u0219tii, e vorba de o confedera\u021bie de localit\u0103\u021bi care s-au agregat \u00eempreun\u0103 pe un interval de c\u00e2teva secole. De exemplu, cartierul Floreasca este construit peste vatra a trei sate. Deci, Bucure\u0219tii sunt un t\u00e2rg medieval, ca un loc de popas de-a lungul unei traiectorii comerciale care pornea de la Leipzig, \u0219i trecea prin Bra\u0219ov \u0219i era pe drumul Constantinopolului, pe drumul Stanbulului; treceai mun\u021bii \u0219i dup\u0103 o zi de mers, opreai la Ploie\u0219ti; \u00eenc\u0103 o zi de mers \u0219i erai la Bucure\u0219ti, apoi ajungeai la Giurgiu, apoi treceai Dun\u0103rea, \u0219i tot a\u0219a p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajungeai la Istanbul. Am g\u0103sit o cas\u0103 a voievodului martir Br\u00e2ncoveanu l\u00e2ng\u0103 Veliko-T\u00e2rnovo, la Arb\u0103na\u0219i.<\/p>\n
Deci \u0103sta ar fi fost rolul lui, dovada prezen\u021bei unui num\u0103r destul de important de hanuri de-a lungul D\u00e2mbovi\u021bei, ca s\u0103 spun a\u0219a. Unele au re\u00eenceput s\u0103 reapar\u0103 \u00een peisaj, cum e hanul lui Manuc, care a fost restaurat \u0219i reconstruit relativ cur\u00e2nd. Ora\u0219ul era g\u00e2ndit ca un astfel de loc de popas peste noapte, cu bisericile lui. Erau \u0219i foarte multe biserici \u00een care no\u021biunea de parohie \u00een sensul geografic coincidea \u00een acela\u0219i timp \u0219i cu no\u021biunea de breasl\u0103: biserica \u0218elarilor, biserica Bl\u0103narilor. Acestea \u0219edeau \u00eempreun\u0103, dar aveau \u0219i propriul l\u0103ca\u0219 de cult. A\u0219a se explic\u0103 par\u021bial \u0219i num\u0103rul mare de l\u0103ca\u0219uri de cult din Bucure\u0219ti… asta ca s\u0103 m\u0103 refer \u0219i la urm\u0103toare \u00eentrebare pe care a\u021bi formulat-o.<\/p>\n
C.M.: Cu ce se distinge stilul arhitectural al bisericilor\u00a0din Bucure\u0219ti \u00een contextul larg al stilului bisericii de tip ortodox r\u0103s\u0103ritean?<\/span><\/p>\n A.I.: Exact. Evident c\u0103 statutul de capital\u0103, T\u00e2rgovi\u0219te versus Bucure\u0219ti, a upgradat condi\u021bia urban\u0103 a celui din urm\u0103 ora\u0219. Statutul de capital\u0103 a Valahiei i-a dat o \u0219ans\u0103 \u00een plus, pas \u00eenainte pe care l-au accentuat interven\u021biile urbane de dup\u0103 1859, deci dup\u0103 Unirea Mic\u0103, Principatele Unite av\u00e2nd capitala politic\u0103 la Bucure\u0219ti. \u0218i \u00eel avem pe Principele, apoi Regele Carol I, care a decis s\u0103 reformuleze la propriu \u0219i la figurat centrul ora\u0219ului \u00eentr-un ora\u0219 european, occidental, p\u00e2n\u0103 atunci el fiind un decent t\u00e2rg oriental. Dar \u0219i \u00een postura oriental\u0103, \u0219i \u00een postura occidental\u0103 seam\u0103n\u0103 foarte mult cu partea vestic\u0103, european\u0103 a Istanbulului. Dac\u0103 a\u021bi fost, a\u021bi putut constata c\u0103 e o atmosfer\u0103 foarte asem\u0103n\u0103toare cu atmosfera Bucure\u0219tilor.<\/p>\n M-a\u021bi \u00eentrebat \u0219i de tr\u0103s\u0103turile bisericilor. Exist\u0103 caracteristici ale bisericilor valahe mai importante dec\u00e2t distinc\u021bia dintre Bucure\u0219ti versus mahala sau provincie, dac\u0103 e de la marginea urbei sau dac\u0103 e din alt ora\u0219. Au mai r\u0103mas foarte pu\u021bine pentru c\u0103 de la \u00eenceputurile urbei, oricare ar fi fost aceste \u00eenceputuri, arhitectura era pauper executat\u0103, predominant din lemn, paiant\u0103, c\u0103r\u0103mid\u0103 \u021big\u0103neasc\u0103; mai lua foc, o mai puneau jos cutremurele.<\/p>\n Sunt dou\u0103 momente cruciale, \u00eens\u0103: momentul br\u00e2ncovenesc, \u00een toat\u0103 Valahia, nu numai \u00een Bucure\u0219ti; \u00een Bucure\u0219ti g\u0103sim c\u00e2teva exemplare: Fundenii Doamnei, Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, unde sunt moa\u0219tele lui Br\u00e2ncoveanu, expuse din nou cu fast \u00een 2014 \u0219i biserica lui de la Mogo\u0219oaia. Ca s\u0103 bat pu\u021bin c\u00e2mpii pe tema aceasta de care \u00eemi e foarte drag\u0103, am f\u0103cut de cur\u00e2nd o expozi\u021bie cu colegii \u0219i prietenii mei, dl. Prof.dr.arh. Marius Marcu Lapadat \u0219i sculptorul Ionel Stoicescu, \u00eempreun\u0103 cu acad.prof.dr. R\u0103zvan Theodorescu, un proiect care ne-a pasionat mai mult de un an de zile.<\/p>\n Uneori bisericile ajunse la Br\u00e2ncoveanu primesc un program iconografic nou; cele noi au mai multe etape de construc\u021bie, inclusiv o nou\u0103 geometrie sacr\u0103, alte propor\u021bii \u0219i alte criterii de ordonare spa\u021bial\u0103: pridvor, uneori precedat de un chiostro, turl\u0103 peste naos \u0219i Br\u00e2ul Maicii Domnului, adic\u0103 torsada care \u00eenconjoar\u0103, apotropaic, l\u0103ca\u0219ul de cult, separ\u00e2nd cerul de p\u0103m\u00e2nt. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 se occidentalizeaz\u0103 bisericile ortodoxe, dar adesea vin me\u0219teri italieni care lucreaz\u0103 \u00een Valahia, vin pietrari din Transilvania \u0219i lucreaz\u0103 \u00een Valahia, e de fapt o re\u00eentemeiere bizantin\u0103 a arhitecturii bisericilor din Valahia. G\u00e2ndea voievodul s\u0103 refac\u0103 un mini-Bizan\u021b, iar \u00een 24 de ani mai c\u0103 a reu\u0219it. Interesant e c\u0103 cele mai reprezentative biserici br\u00e2ncovene\u0219ti din Bucure\u0219ti sunt f\u0103cute dup\u0103 moartea lui Br\u00e2ncoveanu: Kretzulescu \u0219i biserica mare a M\u0103n\u0103stirii V\u0103c\u0103re\u0219ti. Acestea dou\u0103 sunt bisericile absolute, \u0219i g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 sunt f\u0103cute sub domnii fanariote, \u00een ciuda atmosferei ostile din \u021bar\u0103, construirea continu\u0103 dup\u0103 acelea\u0219i principii br\u00e2ncovene\u0219ti, reformatoare. Ceea ce este remarcabil dac\u0103 sta\u021bi s\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi, pentru c\u0103 de-abia din secolul al XIX-lea lucrurile s-au mai schimbat o dat\u0103 \u0219i nu \u00een bine, cu pseudo-neo-clasicisme \u0219i uitarea picturii bizantine sau a muzicii monodice. S-au mai construit biserici bizantine \u0219i \u00een perioada interbelic\u0103. Biserica M\u0103n\u0103stirii Ca\u0219in sau Sf\u00e2ntul Elefterie Nou e biseric\u0103 bizantin\u0103 din spe\u021ba Sfintei Irina de la Constantinopol.<\/p>\n C.M.: Care ar fi etapele, \u00een mare, ale moderniz\u0103rii arhitecturale bucure\u0219tene? Modernizare \u00een sensul stilistic al cuv\u00e2ntului g\u0103sim \u00een anii \u201930, c\u00e2nd regele Carol al II-lea a retrasat tot centrul ora\u0219ului. Era o idee luminist\u0103: axe drepte, unind pie\u021be cu edificii administrative\/palate, respectiv cu statui \u00een centru. Dup\u0103 diferitele ridic\u0103ri de cartiere peripetere comuniste, care au venit \u00een anii \u201980, c\u00e2nd regimul Ceau\u0219escu a distrus ora\u0219ul \u00een numele moderniz\u0103rii, uneori dup\u0103 acelea\u0219i planuri interbelice, prost sau deloc \u00een\u021belese (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 a\u0219a zisa magistral\u0103 Berzei-Uranus s-a f\u0103cut \u0219i \u00een numele \u00eemplinirii proiectului de a uni \u0218coala de R\u0103zboi de Pia\u021ba Victoriei!<\/p>\n Suntem \u00een stadiul \u00een care avem 450 de hectare d\u0103r\u00e2mate de centru, \u00eenc\u0103, dup\u0103 treizeci de ani! Dac\u0103 ne mai moderniz\u0103m o dat\u0103, dispare ora\u0219ul cu totul!<\/p>\n C.M.: La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u00eencep s\u0103 se construiasc\u0103 cl\u0103diri simbolice ale tipului de urbanitate modern\u0103, care constituiau \u0219i imaginea institu\u021bional\u0103 a acelei perioade a Rom\u00e2niei. Cum au ap\u0103rut unele dintre aceste cl\u0103diri reprezentative? C.M.: Cum a\u021bi aprecia viziunile arhitecturale aplicate asupra Bucure\u0219tiului \u00een perioada comunist\u0103? C.M.: A\u0219 vrea s\u0103 vorbim, dac\u0103 se poate, despre felul cum s-a realizat constituirea marilor cartiere muncitore\u0219ti de blocuri de tip comunist? Arhitect reputat \u0219i profesor universitar al Universit\u0103\u0163ii de Arhitectur\u0103 \u015fi Urbanism „Ion Mincu”, domnul Augustin…<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":9577,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3760],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9576"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9576"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9576\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9579,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9576\/revisions\/9579"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9577"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nA.I.: Acum sigur c\u0103 ar trebui s\u0103 definim ce \u00eenseamn\u0103 modernizare pentru c\u0103 \u0219i ce a f\u0103cut Carol I tot modernizare se cheam\u0103, de\u0219i stilistic, evident c\u0103 nu este, dar a intrat \u00eentr-un proces masiv de rescriere a ora\u0219ului. S-au construit foarte multe m\u0103n\u0103stiri \u00een centrul ora\u0219ului, s-au suprapus cladirile peste funda\u021bii medievale. De exemplu, Casa Armatei este construit\u0103 pe ruinele m\u0103n\u0103stirii S\u0103rindar, sau CEC-ul \u2013 peste Sf.Ioan. Atunci a fost privit ca un program modernizator, de occidentalizare \u00een orice caz, nu \u0219tiu dac\u0103 modernizator. Destul de mul\u021bi arhitec\u021bi de sorginte francez\u0103 sau m\u0103car de \u0219coal\u0103 bozartist\u0103 parizian\u0103, au venit \u0219i au lucrat aici. Mul\u021bi arhitec\u021bi rom\u00e2ni s-au dus la studii la Paris, au revenit la Bucure\u0219ti \u0219i au lucrat \u00een manier\u0103 francez\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd unii s-au s\u0103turat de pasti\u0219\u0103, de manierism \u0219i eclectism, cum ar fi Ion Mincu, care a creat neorom\u00e2nescul \u0219i, prin emulii s\u0103i, \u0218coala Na\u021bional\u0103.<\/p>\n
\nA.I.: \u00cent\u00e2mplarea face c\u0103 vorbim chiar de \u00eenceputul anului \u00een care se \u00eemplinesc 150 de ani de la sosirea lui Carol I \u00een \u021bar\u0103 \u0219i 135 de ani de la instalarea regatului. Un an de bilan\u021b. Cl\u0103dirile de care aminti\u021bi, de la Castelul Pele\u0219, Peli\u0219or, Foi\u0219or (Sinaia) la Palatul Regal \u0219i Cotrocenii din Bucure\u0219ti au rol reprezentativ, dar sunt \u0219i l\u0103ca\u0219uri de cult ctitorite de regi. Cotrocenii, din m\u0103n\u0103stire, au devenit re\u0219edin\u021b\u0103 pentru Ferdinand \u0219i Maria, mult \u00eenainte de \u00eencoronarea de la Alba Iulia – \u0219i ce rol important a avut regina Maria \u00een configurarea spa\u021biilor interioare ale fostei m\u0103n\u0103stiri din Cotroceni, sau la Peli\u0219or! Chiar acum lucrez cu aceia\u0219i colegi mai devreme cita\u021bi, la o expozi\u021bie dedicat\u0103 rolului monarhiei \u00een arhitectur\u0103, unde toate aceste lucruri sunt pe larg men\u021bionate.<\/p>\n
\nA.I.: S\u0103rim peste \u00eentrebarea asta, c\u0103 ar trebui s\u0103 folosesc cuvinte ur\u00e2te… Oricum, am scris suficient despre subiect.<\/p>\n
\nA.I.: \u00cen primul r\u00e2nd, cartierele \u00een sine nu sunt comuniste \u0219i nu au devenit capitaliste pentru c\u0103 ne-a v\u00e2ndut Petre Roman pe nimic apartamentele; sorgintea lor este \u00een Bauhaus, \u0219i \u00eenainte de asta, \u00een dom kommuna (cl\u0103direa-comun\u0103, dar \u00een sensul Comunei din Paris!), a constructivismului rus. Aceasta a fost g\u00e2ndit\u0103 ca un instrument de interven\u021bie social\u0103, separ\u00e2nd familiile, lu\u00e2nd copii \u0219i cresc\u00e2ndu-i separat etc.; aveau ideea asta, utopizant\u0103 \u00een sine, dar blocurile, \u0219i cartierele \u00eensele s-au construit aproape la fel, \u00een formule soft fa\u021b\u0103 de dom kommuna. Primele cartiere (Balta Alb\u0103, Drumul Taberei) sunt \u00een principiu semne ale urbanit\u0103\u021bii europene (occidentale), except\u00e2nd c\u00e2teva lucruri esen\u021biale: 1. Proprietatea; terenurile au fost expropriate, na\u021bionalizate. 2. Acest tip de arhitectur\u0103 este o arhitectur\u0103 de ne-administrat \u00een sistem privat, deoarece exerci\u021biul propriet\u0103\u021bii private nu se poate face \u00een g\u00e2ndirea colectiv\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"