Agnieszka Polska s-a n\u0103scut la 1985 \u00een Lublin, Polonia. Ea tr\u0103ie\u0219te \u0219i lucreaz\u0103 \u00een Cracovia \u0219i Berlin, acolo unde a \u015fi studiat (clasa lui Hito Steyerl). Mediu principal al Polskai este anima\u021bia, fotografia \u015fi video. Proiec\u021bii ale lucr\u0103rilor ei au fost prezentate la a 19-a bienal\u0103 de la Sydney, Australia (2014); a 13-a bienal\u0103 din Istanbul, Turcia (2013); Tate Modern, Londra, UK (2012). A avut \u015fi expozi\u021bii personale \u00een Nottingham Contemporary, Nottingham UK; Salzburger Kunstverein, Salzburg, AT; Georg Kargl BOX, Vienna, AT; \u015fi numeroase expozi\u021bii \u00een Europa \u0219i \u00een Statele Unite ale Americii.<\/p>\n
<\/p>\n
Lucr\u0103rile Polsk\u0103i sunt influen\u021bate de cercet\u0103rile sale \u00een arhivele istorice. Ea folose\u0219te ilustra\u021bii din ziare vechi, reviste \u0219i c\u0103r\u021bi pe care le anim\u0103.<\/p>\n
\u00centr-un interviu pentru culture.pl Polska spune c\u0103 ea prive\u0219te o arhiv\u0103 ca pe un organism viu care poate fi supus diferitelor interpret\u0103ri.<\/p>\n
<\/p>\n
Olga \u015etefan, curatorul Bucharest Art Week 2015 – arat\u0103 \u00een scrierea lui Milan Kundera „Cartea r\u00e2sului \u0219i a uit\u0103rii” (1978) un punct de plecare \u00een discutarea temelor r\u00e2s, uitare, litost (ca umilire), frontier\u0103, \u00eengeri \u015fi dragoste – a inclus videoclipul Agnieszk\u0103i Polska „The Forgetting of Proper Names<\/strong>” (2009), \u00een sec\u021biunea „uitare” \/ Forgetting<\/em>, \u00eempreun\u0103 cu lucr\u0103rile lui Dan Acostioaei (RO), Esther Shalev-Gerz (FR), Dor Guez (IS), \u015etefan Sava (RO) \u0219i Sarah Sweeney (SUA).<\/p>\n <\/p>\n „The Forgetting of Proper Names<\/strong>” se bazeaz\u0103 pe eseul lui Sigmund Freud (1901), \u00een care celebrul psihanalist descrie fenomenul de a uita \u0219i \u00eenlocuirea compulsiv\u0103 \u00een memorie a numelor proprii cu alte nume. Videoclipul este ilustrat cu ajutorul unor lucr\u0103ri ale arti\u0219tilor Robert Morris, Robert Smithson, Walter de Maria \u0219i Wolf Vostell.<\/p>\n <\/p>\n Artista de origine polonez\u0103 a r\u0103spuns la c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri despre modul \u00een care vede arta ei \u00een contextul sec\u021biunii „uitare” \/ Forgetting<\/em> din Bucharest Art Week 2015.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Bucharest Art Week: <\/strong>Agnieszka, e\u015fti o artist\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, de ce ai ales s\u0103 lucrezi cu arhivele \u0219i cum a ap\u0103rut preocuparea cu tematica memoriei? Cum te raportezi la tema propus\u0103 \u00een acest an de Olga \u015etefan?<\/p>\n <\/p>\n Agnieszka Polska:<\/strong> La \u00eenceputul practicii mele, am abordat de multe ori problema interpret\u0103rii eronate a evenimentelor istorice \u0219i taifasul. Interesul meu a fost concentrat \u00een principal pe fenomenul legat de istoria artei; am \u00eencercat s\u0103 analizez mecanismele de legitimare \u0219i mitologizare a unor lucr\u0103ri de art\u0103, arti\u0219ti sau mi\u0219c\u0103ri artistice. Ast\u0103zi, interesul meu s-a mutat la procesele de legitimare sau \u00een curs de excludere pe o zon\u0103 mai larg\u0103: \u00een domeniul limbii, con\u015ftiin\u0163a.<\/p>\n \u00cen spectacolul Laughter and Forgetting<\/em> prezint o anima\u021bie „The Forgetting of Proper Names”, construit\u0103 \u00een jurul unui eseu celebru de Sigmund Freud, cu acela\u0219i titlu. \u00cen eseu Freud analizeaz\u0103 cazurile de \u00eenlocuire a numelor proprii de „nume de substitu\u021bie” \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Bucharest Art Week: <\/strong>Care este rolul politic\/politicii \u00een arta ta? Te consideri un „artist politic”?<\/p>\n <\/p>\n Agnieszka Polska: <\/strong>Munca mea nu poate fi utilizat\u0103 ca un agent activ care produce o schimbare real\u0103 \u00een politic\u0103 real\u0103, a\u0219a c\u0103 nu m-a\u015f numi artist politic. Cu toate acestea, multe lucr\u0103ri de-ale mele abordeaz\u0103 problema responsabilit\u0103\u021bii sociale ale unui artist \u0219i descriu evolu\u021bia unor anumite idei politice disputate.<\/p>\n <\/p>\n Bucharest Art Week:<\/strong> Te identifici ca un artist din Europa de est sau crezi c\u0103 existen\u0163a a astfel de frontiere va fi \u00een cur\u00e2nd o amintire pierdut\u0103?<\/p>\n <\/p>\n Agnieszka Polska: <\/strong>Nu consider c\u0103 m\u0103 \u00eencadrez \u00een imaginea artei vizuale est-europene.<\/p>\n <\/p>\n Bucharest Art Week:<\/strong> Ai fost vreodat\u0103 \u00een Bucure\u0219ti?<\/p>\n <\/p>\n Agnieszka Polska: <\/strong>Din p\u0103cate nu am fost niciodat\u0103 la Bucure\u0219ti, dar mi-ar pl\u0103cea s\u0103 vizitez.<\/p>\n <\/p>\n Un interviu pentru Bucharest Art Week 2015 de c\u0103tre Agnieszka Polska, unul dintre arti\u015ftii participan\u0163i \u00een expozi\u0163ia principal\u0103 de la Hanul Gabroveni, 9-16 octombrie 2015.<\/p>\n <\/p>\n