Muzeul Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane Deva<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Pana pe 6 septembrie mai puteti vizita expozitia de fotografie „Bisericile Muzeului \u021a\u0103ranului”, proiect realizat de\u00a0Muzeul Na\u021bional al \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n, \u00een parteneriat cu Consiliul Jude\u021bean Hunedoara,<\/strong> gazduit de\u00a0Muzeul Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane Deva.\u00a0<\/strong><\/p>\n Expozi\u021bia con\u021bine imagini mai pu\u021bin cunoscute ale celor \u0219ase biserici din lemn care se afl\u0103 \u00een custodia Muzeul Na\u021bional al \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n.<\/p>\n \u00cen cartea Horia Bernea \u2013 C\u00e2teva cuvinte despre muzeu, cantit\u0103\u021bi, materialitate \u0219i \u00eencruci\u0219are<\/em>. Irina Nicolau, Carmen Hulu\u021b\u0103 \u2013 Dosar Sentimental<\/em>, Irina Nicolau scria: \u201e1991 \u0219i mai t\u00e2rziu. \u00cencepem s\u0103 salv\u0103m biserici vechi de lemn. La Mintia, Bejani, Gro\u0219ii Noi, Troa\u0219, Juli\u021ba, Lunca Mo\u021bilor. Dou\u0103 vor fi aduse la Bucure\u0219ti \u0219i expuse, cea de la Mintia, \u00een sala Reculegere, cea de la Bejani, \u00een curte. Celelalte patru, restaurate, p\u0103zite \u0219i \u00eengrijite, vor fi conservate in situ. Premier\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Evident, ideea a fost a lui Horia Bernea. Un um\u0103r a pus \u0219i doctorul Costina. Restul, adic\u0103 tot greul, l-au dus Geta Ro\u0219u, Dan \u0218tef\u0103nescu \u0219i oamenii lor, muzeografi, restauratori \u0219i conservatori. S-a muncit enorm. Proiectul avea o miz\u0103 important\u0103. Horia spera c\u0103 \u0219i alte institu\u021bii \u2013 bugetare \u0219i nebugetare \u2013 ne vor urma exemplul, lu\u00e2nd sub protec\u021bia lor biserici de lemn care meritau s\u0103 fie salvate. Nu ni s-a al\u0103turat nimeni.\u201d<\/p>\n <\/p>\n Lucrare colectiv\u0103, adesea anonim\u0103, bisericile din lemn sunt o reflectare a condi\u021biilor socio-economice \u0219i istorice, o conving\u0103toare demonstra\u021bie de continuitate a unei vie\u021bi spirituale de veche tradi\u021bie, un patrimoniu inestimabil pe plan na\u021bional \u0219i universal. Acestea sunt documente de cert\u0103 autenticitate, nu numai prin elementele \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii lor, ci \u0219i prin rolul pe care l-au \u00eendeplinit \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor, \u00een special a transilv\u0103nenilor: tribun\u0103 na\u021bional\u0103, \u0219coal\u0103, a\u0219ez\u0103m\u00e2nt de cultur\u0103 \u0219i art\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Dat\u00e2nd din secolul al XVIII-lea<\/strong> \u0219i \u00eenceputul secolului al XIX-lea<\/strong>, pictura bisericilor de lemn apar\u021bin\u00e2nd zonei Aradului <\/strong>(Gro\u0219ii Noi, Juli\u021ba, Troa\u0219) \u0219i Hunedoarei<\/strong> (Lunca Mo\u021bilor, Bejan), care fac obiectul acestei expozi\u021bii, este o elocvent\u0103 m\u0103rturie a m\u0103iestriei me\u0219terilor \u021b\u0103rani-zugravi. De\u0219i la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, ast\u0103zi se mai p\u0103streaz\u0103 doar scene din Ciclul Cristologic<\/strong> \u2013 Cina, Judecata \u0219i Batjocorirea M\u00e2ntuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, R\u0103stignirea, Pl\u00e2ngerea M\u00e2ntuitorului \u0219i \u00cenvierea.<\/p>\n <\/p>\n De asemenea, se p\u0103streaz\u0103 \u00een c\u00e2teva medalioane, momente din Genez\u0103, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orant\u0103 \u00eencadrat\u0103 de arhangheli \u0219i \u00eengeri, chipuri de prooroci \u0219i muceni\u021be, \u00een decor de arcade, Arhanghelii Mihail \u0219i Gavriil \u00eenconjura\u021bi de cete \u00eengere\u0219ti.<\/p>\n Expozi\u021bia a mai fost itinerat\u0103 la\u00a0Gura Humorului,Foc\u0219ani, Ploie\u0219ti, Sibiu, Alba Iulia \u0219i Hunedoara.<\/p>\n Intrarea este liber\u0103.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Bisericile Muzeului \u021a\u0103ranului Expozi\u021bie de fotografie Muzeul Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane Deva Pana pe…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8572,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[14],"tags":[5048,5027,5044,5040,190,5025,5031,5021,5014,405,5042,5028,5029,3138,5018,4247,5016,5022,5032,5017,5015,5046,5038,5045,5019,5049,5041,5036,5020,5030,5039,5037,3128,1453,2412,1610,5026,5035,5047,5043,5033,5034,3137,4862,1966,2132,5023,5024],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8571"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8571"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8574,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8571\/revisions\/8574"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}