{"id":7562,"date":"2015-02-17T16:14:40","date_gmt":"2015-02-17T16:14:40","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=7562"},"modified":"2015-02-19T09:25:50","modified_gmt":"2015-02-19T09:25:50","slug":"cautatorul-de-lumina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/cautatorul-de-lumina\/","title":{"rendered":"C\u0103ut\u0103torul de lumin\u0103"},"content":{"rendered":"

17 februarie \u2013 5 martie 2015
\nCred c\u0103 fiecare dintre noi, ne lupt\u0103m de multe ori, precum Amadis de Gaula, pe al s\u0103u cal, cu un du\u015fman ce se aga\u0163\u0103 de mantia lui Psyche…Numai c\u0103, acest du\u015fman poart\u0103 numele de Akedia. Un scriitor care iubea \u201eLes fleurs du mal” \u00eei spunea spleen, \u00eens\u0103 grecii o identificau ca fiind un fel de triste\u0163e, un fel de pl\u00e2nset angoasat, dar oprimat dup\u0103 ceva. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103, fiin\u0163a uman\u0103 n\u0103zuie\u015fte mereu dup\u0103 ceea ce grecii numeau Phos (Lumin\u0103), fiindc\u0103 doar prin lumin\u0103 ar putea fi contracarat\u0103\u015fi diminuat\u0103 aceast\u0103 Akedia.
\n

\"Ruginiu\"<\/a>
Ruginiu<\/figcaption><\/figure>
\nPrin urmare, Art Yourself Gallery ne propune o expozi\u0163ie inedit\u0103, chiar fenomenologic\u0103 \u015fi ontic\u0103 prin arti\u015fti precum ION IANCU\u0162\u015fi IOANA URSA. Evident, arti\u015ftii au creat tot ce au putut ei mai bun \u015fi mai frumos. \ud83d\ude42
\nIOANA URSA sufer\u0103 de Akedia \u015fi, al\u0103turi de ea, suferim \u015fi noi, cei care avem predilec\u0163ie spre art\u0103 \u015fi suflet de artist \u00een noi:
\n\u201eC\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la locul meu \u00een lumea artistic\u0103, \u00eentre arti\u015fti, m\u0103 v\u0103d nu de pu\u0163ine ori afar\u0103 din peisaj \u015fi nu m\u0103 refer neap\u0103rat la stilul artistic ci mai degrab\u0103 la un mod de a m\u0103 raporta la mine ca persoan\u0103. \u00cen general, \u00een mediul artistic v\u0103d mult optimism, mult\u0103 siguran\u0163\u0103 de sine, mul\u0163i arti\u015fti ce au un statement ce \u00eel ap\u0103r\u0103 cu \u00eenver\u015funare\u2014oricum cam to\u0163i sunt siguri c\u0103 sunt arti\u015fti, dar eu? Hmmm, nu pot zice c\u0103 m\u0103 pot cataloga prea concis. \u00centre arti\u015fti e\u015fti artist, nu? Nu de multe ori m\u0103 g\u0103sesc plictisit\u0103 de toat\u0103 viermuiala vernisajelor \u015fi lumii mari artistice. Prefer bine mersi s\u0103 pictez ceva mic \u015fi s\u0103 fac o m\u00e2ncare gustoas\u0103 \u00een familie., dar nu e ca \u015fi cum asta mi-ar aduce fericirea, nici pe departe \u015fi de aici deriv\u0103 frustr\u0103rile. Poate suf\u0103r totu\u015fi de ceva? S\u0103 fie oare, Akedia?\u201d
\n\u015ei, ca s\u0103 \u00eei r\u0103spundem \u00eentreb\u0103rii…\u201eDa, da! De Akedia, suferim cu to\u0163ii!” \ud83d\ude42
\n
\"Marea<\/a>
Marea Disperare<\/figcaption><\/figure><\/p>\n

Teologii, istoricii \u015fi criticii descriu AKEDIA ca o varietate de st\u0103ri psihologice , comportamente \u015fi conditii existen\u0163iale: lene, apatie, plictiseal\u0103. Cosiderat un demon pentru monahii pustiei primelor veacuri cre\u015ftine \u015fi o problem\u0103 prezent\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile abord\u0103rii psihologiei, este \u00eent\u00e2lnit\u0103 ast\u0103zi mai ales \u00een mediile cultivate, elitiste, fiind o surs\u0103 de tr\u0103ire \u015fi crea\u0163ie artistic\u0103.
\n\u00cen secolul XIII, teologul Thoma D\u2019 Aquino identifica Akedia cu \u201etristetea dup\u0103 lume\u201d \u00een\u0163eleas\u0103 ca un dor dup\u0103 cele lume\u015fti \u00een monasticism.
\n

\"Medita\u0163ie\"<\/a>
Medita\u0163ie<\/figcaption><\/figure>
\n\u201eCum o v\u0103d eu pentru mine- o insatisfac\u0163ie \u015fi un permanent dor dup\u0103 o stare de gra\u0163ie \u015fi fericire \u00eentre oameni, \u00eentre cele lume\u015fti, \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103. Dar, \u015fi o resemnare, fiindc\u0103 nimic din lume nu poate umple nevoile spiritului. Un zbucium, o nelini\u015fte care nu te las\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti prezentul, iar viitorul \u0163i se pare cople\u015fitor.” (Ioana Ursa)
\n
\"Muse\"<\/a>
Muse<\/figcaption><\/figure>
\nEste ca \u015fi cum am fi permanent prin\u015fi \u00eentre deadline-urile viitorului \u015fi trecutul ce nu mai ajungem s\u0103 \u00eel tr\u0103im ca \u015fi interioritate temporal\u0103. Fiindc\u0103 da, globalizarea \u015fi capitalismul, marketingul \u015fi statutul de angaja\u0163i ne transform\u0103 \u00een marionete a c\u0103ror unic\u0103 vectorialitate mai este aceea de a rezolva de ast\u0103zi ceea ce avem de f\u0103cut pentru zilele ce urmeaz\u0103, iar zilele ce urmeaz\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-un trecut netr\u0103it, fiindc\u0103 nu-i a\u015fa, nu mai avem timp s\u0103 mai respir\u0103m?
\n
\"Resemnare\"<\/a>
Resemnare<\/figcaption><\/figure>
\nCriticul literar Walter Benjamin, \u00een studiul barocului \u00een literatur\u0103 descrie Akedia ca fiind un colaps moral , o indolen\u0163\u0103 a inimii care ruineaz\u0103 marile personalit\u0103\u0163i umane. El subliniaz\u0103 c\u0103 Akedia este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 ce afecteaz\u0103 mari personaje literare \u00eencep\u00e2nd de la figuri minore din tragedia german\u0103 p\u00e2n\u0103 la tragedia lui Shakespeare, \u201eHamlet”. S\u0103 nu \u00eel uit\u0103m pe Oblomov, prins \u015fi el \u00een ghearele Akediei.
\n\u201eThe indecisiveness of the prince, in particular, is nothing other than saturnine acedia.” (spunea Shakespeare)
\nEste inabilitatea de a lua decizii care \u00eei face pe eroii acestor tragedii s\u0103 \u00ee\u015fi accepte pasiv soarta \u00een loc s\u0103 reziste eroic precum personajele din tragediile clasice. P\u00e2n\u0103 \u015fi Cehov abordeaz\u0103 aceast\u0103 problematic\u0103.\u00cen secolul nostru, multe spirite lupt\u0103 cu Akedia, caut\u0103 refugiu \u00een munca sau pl\u0103cerile vie\u0163ii. Mul\u0163i se consider\u0103 ferici\u0163i, dar disperarea cu care sunt avizi de fericire tr\u0103deaz\u0103 nesiguran\u0163a \u015fi o lupta incon\u015ftient\u0103 cu Akedia. Celebrul autor, Aldous Huxley a scris un eseu unde concluzioneaz\u0103 c\u0103 ” the noon day demons” descri\u015fi \u00een scrierile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i ai De\u015fertului, este una din principalele boli ale timpurilor moderne.
\n
\"Medita\u0163ie\"<\/a>
Medita\u0163ie<\/figcaption><\/figure><\/p>\n

Dar, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Akedia era un monstru \u015fi pentru bietul Sisif. Sisif se lupt\u0103 s\u0103 urce un bolovan \u00een v\u00e2rful unui deal, ca s\u0103 \u00eel rostogoleasc\u0103 apoi de partea cealalt\u0103. Robert Graves ne spune povestea lui Sisif astfel:
\n\u201eN-a reu\u015fit nici p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 o fac\u0103. C\u00e2nd e aproape de culme, greutatea bolovanului netrebnic \u00eel \u00eempinge \u00eenapoi la poalele dealului. Ajuns acolo, \u00eel pune jos \u015fi apoi, din nou, \u00een spate, \u015fi iat\u0103, cum trebuie s\u0103 o ia de la \u00eenceput, chiar dac\u0103 e sc\u0103ldat \u00een sudoare \u015fi deasupra capului i se ridic\u0103 un nor de praf.”<\/p>\n

Cu o voca\u021bie descoperit\u0103 de timpuriu \u0219i cultivat\u0103 cu consecven\u021b\u0103 de-a lungul anilor, Ion Iancu\u021b \u0219i-a construit un discurs inconfundabil \u00een sculptura contemporan\u0103. Op\u021biunea sa pentru morfologii cu o deosebit\u0103 sarcin\u0103 imaginativ\u0103 are ra\u021biuni ad\u00e2nci, \u00eentemeiate pe aderen\u021ba la cultura arhaic\u0103 care \u00ee\u0219i caut\u0103 drum prin ne\u00eencetatele experien\u021be ale actualit\u0103\u021bii. Elementul antropomorf, mereu prezent \u00een crea\u021bia lui Ion Iancu\u021b, nu apare din dorin\u021ba de a dezv\u0103lui am\u0103nunte particularizatoare, care s\u0103 func\u021bioneze sub zodia portretisticii, \u00een care domin\u0103 inten\u021biile mimetice. Mult mai important\u0103 i se pare artistului s\u0103 plaseze forma sculptural\u0103 (\u00een general, elemetele demersului artistic, apar\u021bin\u00e2nd regimului volumetric, discursului pictural sau grafic) \u00een punctul central al unei discu\u021bii despre om, despre condi\u021bia uman\u0103, \u00een perspectiv\u0103 existen\u021bial\u0103 \u0219i filozofic\u0103.
\n\"Catalog-0791\"<\/a>
\n\"Catalog-0785\"<\/a>
\nExist\u0103, de aceea, o anume perspectiv\u0103 teatral\u0103, care presupune o distan\u021b\u0103 contemplativ\u0103, dar care solicit\u0103 \u00een acela\u0219i timp privitorul. Personajele care populeaz\u0103 spa\u021biul lucr\u0103rilor sale sunt \u201ev\u0103zute\u201d, de regul\u0103, \u00een mi\u0219care, \u00een unghiuri nea\u0219teptate, care men\u021bin o irepresibil\u0103 impresie de manifestare, de ne\u00eentrerupt\u0103 activitate. Ele evoc\u0103 teritoriul mitologiei sau al legendelor literare (Adam; Centaur; Fiul risipitor; Ulise) sau pot impune imagini simbolice (diverse \u00eentruchip\u0103ri ale C\u0103ut\u0103torului de lumin\u0103).
\n\"catalog-1-42\"<\/a>
\n\"catalog-1-8\"<\/a>
\nSpa\u021biul existen\u021bei poate fi traversat de aedul singuratic, un \u201eobservator\u201d p\u0103trunz\u0103tor al spectacolului vie\u021bii. Dincolo de aspectele tehnice (din acest punct de vedere, virtuozitatea lui Ion Iancu\u021b este impresionant\u0103), avem de-a face cu o un univers artistic omogen.\u201d (Constantin Prut) Este nevoie de omogenitate pentru ca o oper\u0103 de art\u0103 s\u0103 existe ontic: \u201eOpera exist\u0103 numai ca o entitate ontic eteronom\u0103”, sus\u0163ine Roman Ingarden.
\n\"Catalog-0793\"<\/a><\/p>\n

V\u0103 reamintim faptul c\u0103 Art Yourself Gallery este ca un reactor de evenimente \u00een aceast\u0103 lun\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu luna februarie, Art Yourself Gallery sus\u021bine o serie de proiec\u021bii s\u0103pt\u0103m\u00e2nale pe tema expozi\u021biei din luna respectiv\u0103. V\u0103 a\u0219tept\u0103m \u00een fiecare vineri cu dou\u0103 lungmetraje, fic\u021biune \u0219i documentar, sau un lung \u0219i scurt-metraj din repertoriul cinema-ului de autor.
\nRED a colorat istoria filmului prin asocierile vizuale \u0219i culturale la care aceasta face trimitere. Numero\u0219i realizatori au ales tonalitatea ro\u0219ului pentru a reda prin imagine starea de intensitate, spontaneitate \u0219i nebunie pe care o transmite culoarea. La nivel narativ, ace\u0219tia s-au jucat \u0219i cu asocierile culturale care corespund culorii, cum ar fi iubirea, pasiunea dar \u0219i pericolul \u0219i anumite ideologii.
\nSeria nu se putea lipsi de grupa \u00een care s\u00e2ngele s\u0103 fie \u00eensu\u0219i un personaj prinicipal; apari\u021bia acestuia \u00een \u201eThe Shining\u201d al lui Stanley Kubrick \u0219i \u00een \u201eDeep Red\u201d, semnat de regizorul cult al filmului horror, Dario Argento, conduce \u00eens\u0103 cele dou\u0103 filme pe c\u0103i diferite.
\nUltima pereche exploreaz\u0103 evolu\u021bia femeii fatale (cu al ei ruj ro\u0219u) \u00een istoria filmului. Dac\u0103 Alfred Hitchcock este cunoscut pentru personajele femeii fatale ini\u021bial amenin\u021batoare care \u00eenspre sf\u00e2r\u0219it este \u00eembl\u00e2nzit\u0103\/ calmat\u0103\/ pedepsit\u0103, modelul acesta aplic\u00e2ndu-se \u0219i \u00een cazul lui \u201eMarnie\u201d, Jonathan Glazer are o alt\u0103 viziune asupra personajului jucat de Scarlett Johansson \u00een \u201eUnder the Skin.\u201d <\/p>\n

Un eveniment marca Art Yourself Gallery.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

17 februarie \u2013 5 martie 2015 Cred c\u0103 fiecare dintre noi, ne lupt\u0103m de multe…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[4494,2704,4493,2761,4496,4495],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7562"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7562"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7562\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7616,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7562\/revisions\/7616"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}