{"id":7155,"date":"2015-02-03T11:04:46","date_gmt":"2015-02-03T11:04:46","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=7155"},"modified":"2015-02-03T11:04:46","modified_gmt":"2015-02-03T11:04:46","slug":"transform-red-experience","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/transform-red-experience\/","title":{"rendered":"Transform – A Red Experience"},"content":{"rendered":"

\"inv<\/a><\/p>\n

Art Yourself Gallery v\u0103 invit\u0103 la expozi\u0163ia Red, 3-15 februarie 2015 pentru a descoperi o metamorfoz\u0103 a obiectelor \u015fi a voin\u0163ei noastre inten\u0163ionale. Este un travaliu pe t\u0103r\u00e2muri filosofice, dar \u015fi artistice, contemporane. Pentru c\u0103, nu-i a\u015fa, \u201eSocietatea consumului” de care vorbea \u015fi Jean Baudrillard, este pe cale s\u0103 ne schimbe radical, dac\u0103 deja nu a f\u0103cut-o.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

Obiectele se transform\u0103, se prefac \u00een ceea ce nu sunt prin propria noastr\u0103 dorin\u021b\u0103. Produsul devine prin recontextualizare o anex\u0103, un adjuvant al demersului artistic, \u0219i, \u00een mod echivalent, arta devine o modalitate de a ad\u0103uga \u201eceva \u00een plus\u201d obi\u0219nuitului vie\u021bii noastre.
\n\"bicicleta<\/a><\/p>\n

Lumea cap\u0103t\u0103 o nou\u0103 alc\u0103tuire, \u00eentr-o prezentare care face referire la povestea metamorfoz\u0103rii formelor \u0219i func\u021biilor. Energia creatoare ascute sim\u021burile, d\u0103 noi sensuri, transform\u0103 lumea. Pentru noi, cei deschi\u0219i unor abord\u0103ri ce ies din tiparul obi\u0219nuitului, dorin\u021bele pot s\u0103 construiasc\u0103 noi realit\u0103\u021bi subiective, iar tot cee ace exist\u0103, \u00een mod simbolic, cap\u0103t\u0103 o voi\u021b\u0103 proprie. Umanul se confund\u0103 cu lucrurile, iar materialele se combin\u0103 pentru a crea poten\u021bialul unei noi pove\u0219ti.
\nPublicul este invitat s\u0103 experimenteze o ambiguizare a tr\u0103irilor \u0219i s\u0103 intre \u00eentr-o lume a magicului actual bazat pe o transformare a sim\u021burilor. Orice devine posibil \u0219i este admis\u0103 orice abatere de la banalitatea cotidian\u0103 cu care suntem obi\u0219nui\u021bi. <\/p>\n

\"_MG_0002\"<\/a><\/p>\n

\u201eTransform-a Red Experience\u201d v\u0103 propune o variant\u0103 contemporan\u0103 a unui joc al imagina\u021biei \u00een care vizualul este la limita dintre mitologia produsului contemporan \u0219i propriile semnifica\u021bii a celor deschi\u0219i la nou. In acest context imagina\u021bia poate \u00eembog\u0103\u021bi realitatea. Experimentele cap\u0103t\u0103 poten\u021bialul unor ac\u021biuni, iar posibilit\u0103\u021bile devin nelimitate! <\/p>\n

\"_MG_0009\"<\/a><\/p>\n

Seria de instala\u021bii obiectuale intitulat\u0103 sugestiv Lolita investigheaz\u0103 caracterul efemer \u0219i semnifica\u021bia simbolic\u0103 a obiectului. Discursul expozi\u021bional este subordonat procesului de instrospec\u021bie \u00een c\u0103utarea aventurii imaginare a iubirii absolute, ca sentiment revelator al existen\u021bei umane.Instala\u021bia Lolita pune \u00een discu\u021bie o serie de principii distincte ce stau la baza acumul\u0103rii obiectuale \u0219i anume caracterul suprarealist \u0219i efectul surpriz\u0103. \u00cen acest caz, surpriza nu este redus\u0103 la un simplu gest, o emo\u021bie spontan\u0103, ea stimuleaz\u0103 contradic\u021bia \u0219i totodat\u0103 face trimitere la valoarea incontestabil tactil\u0103 a obiectului. Principiul acumul\u0103rii propune vizualizarea procesului creativ ca o reflexie parodic\u0103 \u0219i critic\u0103 la adresa naturii efemere a iubirii.
\n\"pe<\/a>
\n\"IMG_0077\"<\/a><\/p>\n

Individul dement, impertinent si ambi\u0163ios, reprezint\u0103 idealul de conduit\u0103 urban\u0103. El apare cu un aer proasp\u0103t, adeseori naiv, \u00een esen\u0163\u0103 periculos, r\u0103sp\u00e2ndind \u00een jurul s\u0103u un iz suav de Trusardi. El ast\u0103zi ne reprezint\u0103, dar Doamne fere\u015fte s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 scrie istoria de m\u00e2ine. Different pattern \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103ut\u0103ri \u00een zona urban\u0103, impresii negative diverse, resim\u0163iri inferioare, terapii sumare, amenin\u0163\u0103ri stradale cu permanent\u0103 idee a sinuciderii. Mirajul ora\u015fului impune o t\u0103cere periculoas\u0103, adeseori boln\u0103vicios\u0103, care \u00een final distruge. \/ Adrian Sandu
\nProblema se pune dac\u0103 accept\u0103m lumea a\u015fa cum este sau doar imaginez cum e, cum ar putea fi, ca \u00eentr-o alegorie . \u00cenc\u0103 nu am aflat ce vreau \u015fi ce caut. Pendulez permanent \u00eentre realitate \u015fi autofic\u0163iune. Realitatea mea e una confuz\u0103, (auto)fic\u0163iunea cam tot pe acolo. Nu reu\u015fesc s\u0103-mi definesc c\u0103ut\u0103rile \u015fi viziunile asupra lumii. M\u0103 uit \u00een jur \u015fi nu m\u0103 prind cam ce s\u0103 vreau, \u00eencotro s\u0103 privesc, \u00eencotro s-o iau. Ca o realitate dublat\u0103, ba rozalie, ba \u00een alb-negru, ba \u00een ro\u015fu, ba \u00een verde, ba \u00een idei, ba \u00een imagini, ba \u00een dublu, ba \u00een serie\/serialism. \u00cemi tot bat capul cam pe unde ar trebui s\u0103 m\u0103 situez \u015fi pe urm\u0103, a exasperare c\u0103 nu g\u0103sesc r\u0103spunsuri \u00eemi spun c\u0103 nu asta e important, c\u0103 important e doar s\u0103 ac\u0163ionezi, chiar \u015fi \u00een iner\u0163ie. Pe dou\u0103 fronturi, pe dou\u0103 contraste. \u00cemi place mult \u201eimaginea” pe care o \u00eenchipui atunci c\u00e2nd \u00een \u201eOra\u015fele invizibile” a lui Italo Calvino, Marco Polo, explorator genial, se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu marele \u00eemp\u0103rat Kublai-Kahn c\u0103ruia \u00eei poveste\u015fte lucruri, situa\u0163ii v\u0103zute sau imaginate, \u00een fabuloasele lui c\u0103l\u0103torii de \u00eenceput de modernitate \u00een lume.<\/p>\n

Desenele pe care le realizez se compun din amintiri, observa\u0163ii \u015fi tr\u0103iri, istorii, lecturi, anecdote, situa\u0163ii de via\u0163\u0103, intui\u0163ii \u015fi se compun asemeni unor dictee automate, pe m\u0103sur\u0103 ce gestul m\u00e2inii urmeaz\u0103 fugii de idei. Nesiguran\u0163a \u00een art\u0103, \u00een crea\u0163ie, o hart\u0103 e emo\u0163iilor, o punere \u00een form\u0103 a unor chestion\u0103ri.
\nPentru expozi\u0163ia Red am realizat un parcurs grafic, prezentat sub forma unor desene \u00een diverse tehnici. Bicicleta verde e un desen mai vechi, iar restul desenelor se adaug\u0103 ca \u00eentr-o poveste (auto) fic\u0163ional\u0103 \u0163es\u00e2nd\/desen\u00e2nd pe marginea temei urbane, imediate, ludice.<\/p>\n

\"trotineta<\/a>\"Defences\"<\/a><\/p>\n

Dialog \u00eentre vointa con\u015ftient\u0103 de a face \u015fi intui\u0163ie, desenele mele exist\u0103 \u00eempreun\u0103 cu dublura lor, art\u0103 \u015fi serialism, duo-, bi-.
\nRED a colorat istoria filmului prin asocierile vizuale \u0219i culturale la care aceasta face trimitere. Numero\u0219i realizatori au ales tonalitatea ro\u0219ului pentru a reda prin imagine starea de intensitate, spontaneitate \u0219i nebunie pe care o transmite culoarea. La nivel narativ, ace\u0219tia s-au jucat \u0219i cu asocierile culturale care corespund culorii, cum ar fi iubirea, pasiunea dar \u0219i pericolul \u0219i anumite ideologii.
\nPrimul grup de filme, \u201eMatador\u201d de Pedro Almodovar \u0219i \u201eWild at Heart\u201d al lui David Lynch, reflect\u0103 modul prin care, la nivel vizual \u0219i narativ, realizatorii s-au folosit de ro\u0219u pentru a reda legatura dintre iubire, pasiune \u0219i nebunie sau chiar moarte.
\nA doua grupa, din care fac parte \u201eLa Chinoise\u201d al lui Jean-Luc Godard \u0219i documentarul \u201eHearts of Darkness\u201d de Fax Bahr, George Hickenlooper \u0219i Eleanor Coppola, se axeaz\u0103 pe interpretarea legaturii ro\u0219ului cu ideologia comunist\u0103. Dac\u0103 Godard este dezam\u0103git cu m\u0103sura \u00een care a fost pus\u0103 \u00een practic\u0103 \u0219i \u00eenteles\u0103 ideologia \u00een Occident, \u201eHearts of Darkness” urm\u0103re\u0219te partea ‘practic\u0103’ a realiz\u0103rii filmului \u201eApocalypse Now\u201d despre r\u0103zboiul din Vietnam, subliinind modul \u00een care Francis Ford Coppola a fost cuprins de iluzia c\u0103 \u201eacesta nu este un film despre Vietnam, este \u00eensu\u0219i Vietnamul”.
\nSeria nu se putea lipsi de o grupa \u00een care s\u00e2ngele s\u0103 fie \u00eensu\u0219i un personaj prinicipal; apari\u021bia acestuia \u00een \u201eThe Shining\u201d al lui Stanley Kubrick \u0219i \u00een \u201eDeep Red\u201d, semnat de regizorul cult al filmului horror, Dario Argento, conduce \u00eens\u0103 cele dou\u0103 filme pe c\u0103i diferite.
\nUltima pereche exploreaz\u0103 evolu\u021bia femeii fatale (cu al ei ruj ro\u0219u) \u00een istoria filmului. Dac\u0103 Alfred Hitchcock este cunoscut pentru personajele femeii fatale ini\u021bial amenin\u021batoare care \u00eenspre sf\u00e2r\u0219it este \u00eembl\u00e2nzit\u0103\/ calmat\u0103\/ pedepsit\u0103, modelul acesta aplic\u00e2ndu-se \u0219i \u00een cazul lui \u201eMarnie\u201d, Jonathan Glazer are o alt\u0103 viziune asupra personajului jucat de Scarlett Johansson \u00een \u201eUnder the Skin.\u201d <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Art Yourself Gallery v\u0103 invit\u0103 la expozi\u0163ia Red, 3-15 februarie 2015 pentru a descoperi o…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3810],"tags":[4307,691,3914,903,4308,4310,4309],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7155"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7155"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7155\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7166,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7155\/revisions\/7166"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}