{"id":620,"date":"2011-08-03T16:34:18","date_gmt":"2011-08-03T14:34:18","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/blog\/?p=620"},"modified":"2011-08-03T16:34:18","modified_gmt":"2011-08-03T14:34:18","slug":"rezultatele-primei-etape-a-concursului-de-arhitectura-arhetipuri-editia-a-ii-a-2011","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/rezultatele-primei-etape-a-concursului-de-arhitectura-arhetipuri-editia-a-ii-a-2011\/","title":{"rendered":"Rezultatele primei etape a concursului de arhitectura Arhetipuri, editia a II-a, 2011"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Bucuresti, 2 august 2011<\/p>\n

Bistrita, Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi in finala concursului de arhitectura Arhetipuri 2011<\/b><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Prima etapa a concursului international de arhitectura pentru spatiului public urban Arhetipuri 2011 s-a incheiat. Doar 4 orase au ramas in competitie: Bistrita, Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi. Premierea proiectelor calificate in finala competitiei a avut loc in cadrul Galei Finalistilor Arhetipuri 2011, desfasurata in 30 iulie, la Sibiu.<\/b><\/font><\/p>\n

La sfarsitul celei dintai etape a concursului international de arhitectura pentru spatiului public urban Arhetipuri 2011 un numar total <\/font>de 121 de proiecte au fost inscrise in competitie. Cele mai bune 50 de proiecte, elaborate de arhitecti din 13 tari<\/font>: Austria, <\/span><\/font>Australia, Belgia, Brazilia, Chile, Elvetia, Franta, Germania, Moldova, Olanda, Romania, Serbia si Spania au fost stabilite in urma unei preselectii online. Dintre acestea, juriul a desemnat cele 10 proiecte finaliste si doua mentiuni speciale.<\/font><\/p>\n

„Toate proiectele prezente in concursul ARHETIPURI 2011 au raspuns cu grade diferite de profunzime si de calitate arhitecturala temei atat de generoase de ‚activator’ al spatiului urban. Faptul ca 121 de echipe au admis si au propus, prin proiectele lor, o solutie mai buna pentru un spatiu urban este primul mare castig al acestui concurs. Cele 50 de proiecte retinute pentru etapa 1 au dezvaluit elemente arhitecturale si scenarii de utilizare, cu coduri de lectura diferite. In alegerea celor 10+ 2 mentiuni speciale juriul international a avut o misiune incantatoare, insa dificila. Complexitatea notiunii de ‚pavilion temporar’ si diversitatea amplasamnetelor au condus la un proces foarte interesant de nuantare a criteriilor de selectie. Proiect de proiect, am urmarit o scala relevanta in intensitatea conceptului (enuntat sau savant disimulat), identificarea unor propuneri magnetice, sesizarea imapctului pe care pavilionul il are asupra zonei de implant, calitatea obiectului arhitectural propus de a fi interactiv), posibilitatea de constructie si modalitatile de reutilizare”, <\/i>a declarat Francoise Pamfil, Lector Doctor Arhitect in Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti, membru titlular in juriul Arhetipuri 2011.<\/p>\n

Echipele premiate in cadrul Galei Finalistilor Arhetipuri s-au calificat pentru etapa a doua a competitiei. Doar 4 orase din cele 13 inscrise au mai ramas in concurs. Au fost alese proiecte finaliste care valorifica siturile Piata George Enescu si Podul Calicilor (Bucuresti), Poarta Lemnelor (Bistrita), Platoul Salii Sporturilor (Cluj-Napoca), Rapa Galbena (Iasi).<\/font><\/p>\n

Amplasamentele au fost inscrise in concurs de catre autoritatiile publice locale, echipele participante avand posibilitatea de a proiecta in siturile respective un pavilion temporar dupa principiile sustenabilitatii. <\/font>Proiectul castigator urmeaza a fi construit cu un buget de maximum 100.000 euro si va fi expus pentru o perioada de 12 luni in spatiul pentru care a fost conceput.<\/font><\/p>\n

„Sustenabilitatea este o mare provocare pentru dezvoltarea urbana, in special atunci cand discutam despre orasele din Romania. Proiectele expuse in cadrul Galei Arhetipuri 2011 sunt proiecte care, cu siguranta, ne-ar ajuta sa cladim orase mai frumoase, mai vii si mai luminoase. Avem nevoie de un exercitiu de solidaritate in privinta dezvoltarii spatiului public urban si cred ca “Arhetipuri” ne ofera aceasta sansa minunata de a realiza “ceva” impreuna pentru viitor si pentru generatiile urmatoare”, <\/i>a declarat Elena Baidan, Manager Departament Suport Relatii Publice, Raiffeisen Bank.<\/p>\n

A doua etapa a concursului se va incheia in 3 septembrie 2011 la Bucuresti, in cadrul unei conferinte de arhitectura la care vor fi vorbitori membrii juriului si alti arhitecti de calibru, recunoscuti pentru promovarea arhitecturii sustenabile.<\/p>\n

Arhetipuri 2011 este un concurs international de arhitectura destinat spatiului public urban din Romania, aflat la a doua editie. Competitia se adreseaza studentilor si profesionistilor din domeniul arhitecturii si din alte domenii conexe si este conceputa sub forma unui parteneriat intre administratiile publice locale si companiile private, in beneficiul comunitatiilor locale.<\/font><\/p>\n

Arhetipuri 2011 isi propune sa imbunatateasca spatiul public urban din Romania, prin activarea unor spatii ignorate, abandonate sau pentru care nu s-au gasit inca solutii regenatoare.<\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Opinia juriului despre <\/b><\/font><\/font><\/p>\n

proiectele finaliste Arhetipuri 2011<\/b><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

147 – Vallum<\/span><\/b><\/font><\/font> <\/span><\/font><\/font><\/p>\n

Piata George Enescu Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Cosmin Pavel <\/font><\/font><\/strong>si<\/font><\/font> Cristina Constantin<\/font><\/font><\/strong> din Bucuresti.<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Intr-o perioada cand fiecare Arhitect face tot posibilul sa includa un acoperis sau fatada ecologice, acest proiect a retinut atentia tuturor membrilor juriului. In acest proiect materialele sunt pamantul si iarba iar gestul arata cat de departe poate merge arhitectul intr-un demers ‘verde’.<\/span><\/font><\/font> <\/span><\/font><\/font>Pavilionul temporar inierbat cu suprafete riglate si forme curbe are potentialul de a fi atragator si diferit fata de zonele verzi existente in Bucuresti. Credem ca acest loc, situat in centrul orasului, poate functiona ca a un spatiu de experimentare, ragaz si punct de intalnire.<\/span><\/font><\/font><\/p>\n

Cum am afirmat, apreciem idea, conceptul\/proiect insa in forma actuala ridica o serie de intrebari cruciale r<\/span><\/font><\/font>eferitoare la siguranta locului deoarece nu exista un control social din exterior asupra oamenilor care se afla complet inchisi in interiorul spatiului. Siguranta de utilizare interna este o problema! Suntem nerabdatori sa observam dezvoltarea acestui proiect bazata pe recomandarile facute de toti mebrii juriului. <\/span><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

156 – BABEL<\/span><\/b><\/p>\n

Piata George Enescu Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Arhitect: <\/font><\/font>Bogdan Tanase-Marinescu <\/font><\/font><\/strong>din Buzau<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

O fantezie moderna pentru spatial public.<\/font><\/font><\/p>\n

Proiectul propune o matrice noua p<\/span><\/font><\/font>entru oras, amplasata in piata ‘Geroge Enescu’, ca un layer pe care sunt asezate cicnci turnuri de observatie (platforme suspendate)element semnal. <\/span><\/font><\/font>Acestea sunt orientate catre vederi precise. <\/font><\/font>Un sistem de apa care difuzeaza constant de la baza scazilor pana la platform induce o admosfera de mister si dorinta de descoperire. Lucrand cu trei elemente: matricea orasului, tornurile de oservatie si instalatia de apa, proiectul este o invitatie pentru a experimenta o multitudine de atitudini a spatiilor publice: traversarea, urcarea dar si observarea si atitudinea de relaxare-asezare.<\/span><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

La o scara detaliata, proiectul opereaza cu materialele ca elemente haptice, pentru ca materialele alese sunt provocatoare nu doar visual dar si tactil, eperimentand proximitatea lemnului reciclat, a corten-ului ruginit, a sticlei reciclate, a pielii si pietrei in patina timpului.<\/span><\/font><\/font> Juriul a apreciat potentialul spatiului public determinat de elemente insa sub dubiul unei orientari rigid impuse. In acest sens, a recomandat adaugarea unui plus de flexibiliate matricei si obiectelor insele cu un studiu detaliat al scarilor si a spatiului de infrados.<\/span><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

1<\/span><\/b><\/span><\/font><\/font><\/font>62 – Communication tool<\/span><\/b><\/span><\/font><\/font><\/font><\/p>\n

Piata George Enescu Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Tamina Lolev<\/font><\/font><\/strong> si <\/font><\/font>Raluca Pestisanu<\/font><\/font><\/strong> din Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Propunerea este un exemplu convingator de element semnal intr-un spatiu public. Forma, structura si functiunea fuzioneaza intr-un tot coherent creand un loc recognoscibil si <\/span><\/font><\/font><\/font>atragator in oras. Incinta dematerializata demarcheaza clar spatiul instalatiei, patrand trasparenta catre vecinatatile urbane si invitand trecatorii. Alegerea tematica a instrumentelor de suflat este inspirata, data fiind alaturarea de edificiul musical cel mai important al tarii. Amplificarea (maximizarea) potentialului inspiratiei originale este dezirabila in dezvoltarea propunerii.<\/span><\/font><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

163 – ‘Parametric’ Bridge<\/span><\/b><\/p>\n

Podul Calicilor Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Andrei Nejur <\/font><\/font><\/strong>si <\/font><\/font>Szende Szentesi<\/font><\/font><\/strong> din Cluj-Napoca<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Acest proiect de pod peste raul Dambovita din Bucuresti incearca sa utilizeze metode sustenabile de constructie prefabricata pentru a genera un instrument practic, asamblabil care are deasemenea un caracter unic. Forma sa angulara si energetica ar consitui un element atractiv de concentrare<\/span><\/font><\/font> cu care utilizatorii interactioneaza in timp ce il strabat in lungime. Are atat calitati organice cat si mecanice pe care juriul le-a considerat intrigante si engajante pentru rezidentii orasului.<\/span><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

164 – Slumbering tower<\/span><\/b><\/p>\n

Poarta Lemnelor Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Razvan Dumitru<\/font><\/font><\/strong>, <\/font><\/font>Simona Meilescu<\/font><\/font><\/strong>, <\/font><\/font>Ruxandra Maria Osiac<\/font><\/font><\/strong> si <\/font><\/font>Vlad Octavian Osiac<\/font><\/font><\/strong> din Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Juriul a apreciat apelul la memoria locului prin reiterarea vechii Por\u021bi a Lemnelor, pe care nu o transpune pur \u0219i simplu în spa\u021biul real, ci o reinterpreteaz\u0103 într-o cheie contemporan\u0103. <\/font><\/font><\/font>Astfel pavilionul propus e un mijloc de reapropiere a ora\u0219ului pentru proprii locuitori, prin cunoa\u0219terea istoriei acestuia <\/span><\/font><\/font><\/font>in situ<\/i><\/span><\/font><\/font><\/font>. Turnul poart\u0103 r\u0103sturnat e un palimpsest de layere ale istoriei ora\u0219ului, ce con\u021bine în sine nu doar informa\u021bia existen\u021bei vechii por\u021bi  în sistemul de fortifica\u021bii medievale al ora\u0219ului, ci, prin chiar gestul simbolic al r\u0103sturn\u0103rii turnului, el rememoreaz\u0103 \u0219i evenimentul demol\u0103rii acestuia în 1862, în plin proces de dezvoltare a ora\u0219ului. Dac\u0103 o refacere integral\u0103 a vechii por\u021bi ar fi o rememorare trunchiat\u0103 a istoriei acesteia, acest gest e mai bogat \u0219i mai corect în mesajul transmis. Dincolo de semnifica\u021bia por\u021bii ora\u0219ului, pavilionul speculeaz\u0103 \u0219i geometria interioar\u0103 a vechii por\u021bi \u0219i o transpune în spa\u021bialitatea interioar\u0103 dinamic\u0103 a pavilionului. Diversitatea activit\u0103\u021bilor propuse în interiorul s\u0103u e menit\u0103 s\u0103 atribuie pavilionului rolul unui magnet urban. Dac\u0103 turnurile medievale erau prin scopul lor defensiv obiecte opace, cu o rela\u021bie unidirec\u021bional\u0103 cu exteriorul, pavilionul turn nu doar prive\u0219te spre exterior, dar se \u0219i expune exteriorului prin transparen\u021ba fe\u021bei t\u0103iate, într-o rela\u021bie biunivoc\u0103 necesar\u0103 unui spa\u021biu public.<\/span><\/font><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

179 – The Moon<\/span><\/b><\/p>\n

Podul Calicilor Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Sorin Diaconescu<\/font><\/font><\/strong> si <\/font><\/font>Cristina Barna<\/font><\/font><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Propunerea creaza un element semnal efemer in acor cu exigentele car<\/span><\/font><\/font><\/font>acterului temporar solicitat. Cu un gest delicat si festiv, balonul gonflabil celebreaza locul fostului Pod al Calicilor (in acest moment o intrare in zona pietonala) si pozitia acestuia in peisajul urban al orasului. Simplitatea iluzorie a conceptului mascheaza bogatia de sensuri si interventia sofisticata ; de la un element de comunicare catre unul de iluminat, spre un dispozitiv de vreme si in cele din urma catre un element al memoriei. <\/span><\/font><\/font><\/font>In dezvoltarea ulterioara a propunerii elaborarea spatiului public creat si asupra diferitelor aspecte functionale este dezirabila.<\/font><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

185 <\/span><\/b><\/span><\/font><\/font><\/font>– Cityscope<\/span><\/b><\/span><\/font><\/font><\/font><\/p>\n

Platoul Salii Sporturilor Cluj Napoca<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa:<\/font><\/font> Cristina Costea<\/font><\/font><\/strong> si <\/font><\/font>Viorel Costea<\/font><\/font><\/strong> din Cluj Napoca si <\/font><\/font>Jean-Noël Missonnier <\/font><\/font><\/strong>din Franta<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Proiectul propune un mod inedit de interac\u021biune al oamenilor cu ora\u0219ul. Pe un amplasament situat la oarecare distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de punctele de atrac\u021bie ale ora\u0219ului, instalarea periscoapelor face posibil contactul de la dep\u0103rtare cu ora\u0219ul. <\/span><\/font><\/font><\/font>
\n\tPavilionul e un ochi de musc\u0103 multiplu ce permite imagini diferite, dar simultane asupra ora\u0219ului suprapunând imaginii reale din sit, imagini virtuale \u0219i mijlocite de sisteme optice complexe. Periscopul e o metafor\u0103 a modului în care percem noi realitatea, întotdeauna mediat, oglindit \u0219i filtrat, niciodat\u0103 direct, tot a\u0219a cum \u0219i periscopul face uz de oglinzi succesive, lentile \u0219i prisme pentru recrea imaginea. Tocmai cunoa\u0219terea mediat\u0103 e metoda contemporan\u0103 de apropiere a realit\u0103\u021bii, cuno\u0219tem realitatea prin intermediul virtualului, iar pavilionul surprinde chiar acest fapt atât de adev\u0103rat al lumii contemporane. În plus, aceast\u0103 abordare supline\u0219te minusurile unui amplasament arid, pe o platform\u0103 de parc\u0103ri asfaltat\u0103, f\u0103r\u0103 prea multe rela\u021bii de vizibilitate cu ora\u0219ul, el e menit s\u0103 recreeze imaginea complet\u0103 a ora\u0219ului. <\/span><\/font><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Faptul c\u0103 orientarea periscoapelor nu surprinde doar centru istoric, ci \u0219i cartierele socialiste \u0219i arhitectura contemporan\u0103 permite o cunoa\u0219tere în integralitate a ora\u0219ului, în toate fragmentele sale atât de diverse. Nu e o imagine cosmetizat\u0103 asupra ora\u0219ului, ci o imagine colorat\u0103, cu accent pe valorile ora\u0219ului durabil: mixajul social, dezvoltarea economiei \u0219i intrastructurii, protec\u021bia patrimoniului contruit \u0219i a celui natural. Pavilionul are doza necesar\u0103 de ludic pentru a se distan\u021ba de un discurs steril \u0219i pur didactic despre ora\u0219 \u0219i despre valorile sale, dar inserând în jocul descoperirii ora\u0219ului suficient\u0103 înc\u0103rc\u0103tur\u0103 \u0219i sens.<\/span><\/font><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

205 – Chair Bridge<\/span><\/b><\/font><\/font><\/p>\n

Podul Calicilor Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Tudor Alexandru Gherman<\/font><\/font><\/strong> si<\/font><\/font> Sandra Maria Petrusca<\/font><\/font><\/strong> din Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Considerat printre cele mai poetice dintre propuneri podul de scaune sau lantul din scaune suprinde prin aspecte captivate : asemanarea si diferenta sunt orchestrate intr-o entitate seducatoare. Astfel acest eseu arhitectural include variatii ludice in modulul si regulile de compozitie.<\/span><\/font><\/font> Propunerea dezvaluie un mod inedit de a asocia doua metafore: una a lantului so o alta a scaunelor. Proiectul se pozitioneaza in categoria ‘podurilor abitabile’ atat de mult dezbatute astazi. La acest nivel ‘podul de scaune’ etaleaza sofisticat un caracter oximoronic: incorporeaza atat un potential creativ dar si riscuri datorate imposibilitatii utilizare. In consecinta este o promisiune ultra afirmata care se sprijina eveident pe metafora.<\/span><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

212 – Slow Street <\/span><\/b><\/font><\/font><\/p>\n

Piata George Enescu Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Victor-Ioan Pricop<\/font><\/font><\/strong> si <\/font><\/font>Roxana Aron din Constanta<\/font><\/font><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Dupa cultura ‘Fast’ vine randul culturii ‘Slow’. Un proiect ce face apel la experienta personala, in primul rand, si invitatia de a trai spatiul public in mod relaxat, dar nu oricum ci prin viteza. <\/span><\/font><\/font>Ma gandesc la o persoana ce face acest traseu zilnic sau foarte des. Ce anume ii ofera aceasta experienta? Cum se face ca acel loc, parcare, sa devina un loc si o experienta sociala? de cate ori am gasit ragazul in ultimii cinci ani sa fac o plimbare dezinteresata fara scop si directie prin oras? Incetinirea interioara iti ofera ragazul si buna dispozitie de a te bucura de spatiul public interactionand cu celalalt, astfel asigurand o perceptie diferita a orasului, spatiul devenind un loc de socializare, de trait, strabatera lui devenind neimportanta.<\/span><\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

214 – Liberum Libri<\/span><\/b><\/font><\/font><\/p>\n

Rapa Galbena Iasi<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Filip Gavril<\/font><\/font><\/strong> din Campulung Moldovenesc si <\/font><\/font>Vlad Ionut Gorgan<\/font><\/font><\/strong> din Barlad<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Liberum libri <\/b><\/span><\/font><\/font>este un activator de loc care suprascaleaza o carte si prin aceasta placerea cititului. Destul de originala propunerea opereaza cu coduri vechi si setari noi de citire. Proiectul imagineaza si directioneaza scenarii de intalnire in timpul lecturii. <\/span><\/font><\/font>Printr-o alegorie_un set de matafore si asocieri care repersonifica cartea – aceasta propunere amplifica datele determinate ale sitului.<\/font><\/font><\/p>\n

Cartea eliberata confera zonei de implant o conditie de spatiu in schimbare. Scenariul este capabil sa dezvaluie, cu anumite variatii, calitatile arhitecturale ale ansamblului. Prin convingatoarea putere vizuala pavilionul cu utilizare mixta poate sa functioneze convingator a un obiect manifest contemporan pledand pentru cultura scrisa. Lectura este arta, informatie, imagini de strazi, publicitate, etc.<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

196 – Mobiz – special mention<\/span><\/b><\/font><\/font><\/p>\n

Platoul de marmura Zalau<\/font><\/font><\/p>\n

Arhitect: <\/font><\/font>Gruber Bernhard <\/font><\/font><\/strong>din Austria<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Acest proiect creaza o retea tridimensionala care poate fi interconectata in numeroase moduri pentru a genera elemente de mobilier urbande diferite marimi, forme si functiuni. Chiar daca nu este unic in strategie, proiectul este facut convingere si cu talent. Propunerea care in timp de iarna se transforma intr-o ‘incinta’ pentru a oferi adapost reprezinta un aspect din caile de dezvoltarea ulterioara a proiectului<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

208 – <\/span><\/b><\/span><\/font><\/font>Operatiunea Monstrul<\/span><\/b><\/span><\/font><\/font><\/p>\n

Piata George Enescu Bucuresti<\/font><\/font><\/p>\n

Echipa: <\/font><\/font>Cosmin Galateanu<\/font><\/font><\/strong> si <\/font><\/font>Miruna Gusoaia<\/font><\/font><\/strong> din Bucuresti.<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

Proiectul 208 ne-a atras atentia propunand un scenariu inventiv si poetic care raspunde foarte exact la problematica unui spatiu public dar si la tema concursului arhetipuri ramanand un caz aparte, izolat, atipic. Acest proiect actioneaza mai degraba la nivel mental, stimuland constientizarea legaturii intre cele doua maluri. Podul este proiectia mentala a experientei de traversare a unei limite. Caracterul de bariera – obstacol este depasit prin apropiere, devenind actor in scenariul propus. Interactiunea, negocierea, sentimentul de aparteneta la o experienta aparte sunt asigurate. Acest proiect are avantajul de a transmite cu usurinta mesaje si povesti ce raman amprentate in memorie mult dupa disparitia lui.In conditiile unui proiect temporar ce isi desfasoara existenta pe doar un an, un astfel de scenariu are avantajul neconstruirii lui si posibilitatea de reutilizare in alt loc, timp, prin alte scenarii.<\/font><\/font><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Contact:<\/p>\n

Carmen Dragan<\/p>\n

Project Manager<\/p>\n

Arhetipuri 2011<\/p>\n

Email: info@arhetipuri.ro<\/a><\/u><\/font><\/p>\n

Tel.: 0747-133.562<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Bucuresti, 2 august 2011 Bistrita, Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi in finala concursului de arhitectura…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/620"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=620"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/620\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=620"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=620"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=620"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}