![\"afish_expo\"](\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/afish_expo.jpg\")
<\/a>\nExpozi\u0163ia va fi deschis\u0103 publicului, ulterior vernisajului, 02 Octombrie \u2013 02 Noiembrie 2014, \u00eentre orele 9.00 \u2013 17.00, la Palatul Voievodal Curtea Veche, din str. Francez\u0103 nr. 21 \u2013 23, sector 3, Bucure\u015fti.
\nExpozi\u0163ia Solitar Urban are ca obiectiv imaginea Bucure\u015ftiului, un ora\u015f v\u0103zut de un grup de arti\u015fti pasiona\u0163i de spa\u0163iul \u015fi timpul urban, prezent \u015fi trecut, \u00een care au tr\u0103it \u015fi tr\u0103iesc, exprim\u00e2nd viziunea lor asupra temelor socio-politice \u015fi de estetic\u0103 arhitectural\u0103. Imaginile expuse reflect\u0103 elemente de arhitectur\u0103, scene cotidiene, urbane, simboluri ale epocii comuniste, ideea proiectului oprindu-se \u00een sfera rela\u0163iei dintre individ, timp \u015fi spa\u0163iul urban.
\nTr\u0103im \u00eentr-un ora\u015f pe care nu-l \u00een\u0163elegem \u015fi de aceea nu-l \u015ftim \u00eengriji \u015fi-l \u00eendrept\u0103m adesea pe linii de dezvoltare care ar fi trebuit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 totdeauna str\u0103ine, stric\u00e2ndu-l astfel, prin adausurile \u015fi prefacerile noastre de acum, acel caracter care, \u00een ciuda multor lipsuri \u015fi neglijen\u0163e, \u00eel f\u0103cea totu\u015fi simpatic, odinioar\u0103 str\u0103inilor care ne vizitau. Nicolae Iorga
\n\u201d Ini\u0163ial, credeam c\u0103 doar \u00een contemporaneitate, rela\u0163ia individului cu spa\u0163iul urban este una de ordin conflictual, \u00een care rutina cotidianului ocup\u0103 locul principal al societ\u0103\u0163ii actuale, \u00een defavoarea esteticii ora\u015fului. \u00cens\u0103 fiecare perioad\u0103 de timp, de-a lungul istoriei ora\u015fului nostru, a avut, se pare, aceea\u015fi traiectorie social\u0103, de a trivializa decorul urban.
\nC\u00e2nd citim primele r\u00e2nduri, avem senza\u0163ia c\u0103 Nicolae Iorga este un fin observator al Bucure\u015ftiului actual, acesta punct\u00e2nd clar banalitatea esteticii urbane, din prima jumatate a secolului trecut. Este clar c\u0103 pozi\u0163ia georgrafic\u0103 \u015fi istoria \u0163\u0103rii au un rol decisiv \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eenclina\u0163ia rom\u00e2nilor c\u0103tre un orientalism balcanizat, atunci c\u00e2nd ne referim la coloristica \u015fi arhitectura urban\u0103. De\u015fi arhitec\u0163ii rom\u00e2ni, \u015fcoli\u0163i la Paris, au realizat proiecte arhitecturale \u00een vog\u0103 la acea vreme \u00een Occident, ora\u015ful a suferit transform\u0103ri importante prin ad\u0103ugarea elementelor arhitectonice cu iz oriental.
\nOr, nimeni nu dezminte c\u0103, de\u015fi Iorga este sever cu vremurile lui, urmeaz\u0103 epoca comunist\u0103, care aduce ora\u015ful nostru \u00eentr-o bezn\u0103 total\u0103 , la propriu \u015fi la figurat. Am r\u0103mas cu mo\u015ftenirea acelor vremuri, blocurile \u00een care unii dintre noi ne-am petrecut copil\u0103ria sunt \u00een prezent vopsite \u00een culori pastelate, cu termopane, aparate de aer condi\u0163ionat, antene, cabluri care se \u00eentind din balcoane c\u0103tre st\u00e2lpii stradali, etc, toate aceste detalii sunt legate de modul \u00een care locuitorii acestui ora\u015f au \u00een\u0163eles libertatea urban\u0103.\u201d \u2013 Adina Niculae, curator
\nPentru publicul de specialitate, Christian Paraschiv (n. 1953) se bucur\u0103 de notorietatea unui artist confirmat at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen prezent artistul locuie\u0219te la Paris. A absolvit Universitatea Na\u021bional\u0103 de Arte Bucure\u0219ti \u00een anul 1978, iar \u00een 1979 a ob\u021binut Bursa Uniunii Arti\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia. Este recunoscut de critica de art\u0103 ca \u201cunul dintre liderii genera\u0163iei \u201c80\u201d, parte component\u0103 a a\u015fa numitului \u201cgrup de la Tescani\u201d.
\nCristi Ga\u015fpar (n. 1975) este absolvent al Academiei de Arte \u201cLuceaf\u0103rul\u201d, sec\u0163ia pictur\u0103, student al prof. Teodor Moraru, artist cunoscut \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, datorit\u0103 numeroaselor proiecte expozi\u0163ionale. Expresivitatea artistic\u0103 este evident\u0103 \u00een toate lucr\u0103rile sale, reu\u015find s\u0103 \u00eembine \u00eentr-un mod autentic mesajul, ideea, cu cromatica p\u00e2nzei, nemaifiind necesar\u0103 nicio descriere prealabil\u0103.
\nLucian Muntean (n. 1974) este un inginer geolog pasionat de fotografie, \u00eenc\u0103 din anii studen\u0163iei \u00eencep\u00e2nd a practica meseria de fotojurnalist. Evolu\u0163ia sa \u00een arta fotografiei se remarc\u0103 pe \u00eentregul parcurs expozi\u0163ional, fiind un fotograf contemporan apreciat \u00een \u0163ar\u0103 , c\u00e2t \u015fi \u00een spa\u0163iul artistic european. Autorul, atras de fotografia cu tem\u0103 social\u0103 \u015fi urban\u0103, provoac\u0103 privitorul prin lucr\u0103rile sale, atent studiate, \u00eembin\u00e2nd cromatica \u015fi compozi\u0163ia, cu elemente de simbolistic\u0103, transform\u00e2ndu-le \u00een fotografii de art\u0103.
\nJustinian Sc\u0103rl\u0103tescu (n. 1977) este absolvent al Academiei de Arte \u201cLuceaf\u0103rul\u201d, sec\u0163ia pictur\u0103, student al prof. Teodor Moraru, acesta remarc\u00e2ndu-se prin numeroase expozi\u0163ii personale \u015fi de grup. Este un artist complet, care combin\u0103 cu m\u0103iestrie forma\u0163ia de pictor cu cea de fotograf \u015fi desenator pentru a da na\u015ftere unei arte experimentale inedite. Tehnica sa, de prelucrare a imaginii este cu totul original\u0103. Artistul folose\u015fte aparatul analog, developeaz\u0103 manual aproape fiecare fotografie, folose\u015fte p\u00e2nza, lemnul, hartia manuala ca suport pentru imagine, utilizaz\u0103 calit\u0103\u0163ile estetice ale fotogelatinei precum \u015fi pe cele ale interven\u0163iei pe fotografie (fotomanipulare).
\nSculptori\u0163a Raluca Ghideanu (n. 1981), absolvent\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Arte \u201cNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti, este un artist complet, care a reu\u015fit s\u0103 \u00eembine pasiunea pentru sculptur\u0103, cu cea pentru design \u015fi scenografie. Lucr\u0103rile sale au participat \u00een numeroase expozi\u0163ii, \u00eens\u0103 artista, pasionat\u0103 de scenografie, se bucur\u0103 de notorietate \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi datorit\u0103 spectacolelor performance din diverse spa\u0163ii.
\nAlina Tudor (n.1980) \u015fi R\u0103zvan Neagoe (n. 1974), absolven\u0163i a Universit\u0103\u0163ii de Arte \u201cNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti, formeaz\u0103 grupul focAR, grup implicat \u00een numeroase proiecte expozi\u0163ionale \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul european. Alina Tudor \u0219i R\u0103zvan Neagoe lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00eenc\u0103 din 2006, eforturile lor artistice men\u021bin\u00e2ndu-se \u00een domeniul socio-politic, fiecare proiect al grupului fiind o sintez\u0103 a unei anumite perioade de timp.
\nMaria Pop Timaru (n.1980), doctor \u00een Arte Vizuale \u015fi Decorative, este autoare de sculptur\u0103, ceramic\u0103, instala\u021bie \u015fi performance, artista particip\u00e2nd \u00een numeroase selec\u021bii expozi\u021bionale colective \u015fi 5 personale. Temele alese de artist\u0103 sugereaz\u0103 o paradigm\u0103 a societ\u0103\u0163ii actuale, mutilat\u0103 de evolu\u0163ia rapid\u0103 a tehnologiei, \u00een care omul contemporan este for\u0163at s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
SOLITAR URBAN @ Muzeul Curtea Veche, Palatul Voievodal Miercuri, 01 Octombrie 2014, orele 18.00, Muzeul…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5950,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[3631,3411,366,3623,3625,628,848,3627,3624,3626,3629,3621,3622,3630,3628,3620,2206],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5949"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5949"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5949\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5951,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5949\/revisions\/5951"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5950"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5949"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5949"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5949"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}