![\"afis_Gateala](\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/afis_Gateala-capului.jpg\")
<\/a>\nAcoper\u0103m\u00e2ntul capului se constituie \u00eentr-una dintre cele mai semnificative componente ale costumului popular de femeie \u0219i de b\u0103rbat at\u00e2t prin implica\u021biile sale sociale \u0219i etice \u00een societate, c\u00e2t \u0219i prin frumuse\u021bea \u0219i valoarea artistic\u0103 a fiec\u0103rei piese alc\u0103tuitoare.
\nO \u00eendelungat\u0103 experien\u021b\u0103 uman\u0103, decurg\u00e2nd din firescul vie\u021bii cotidiene, dar \u0219i din \u00eenclina\u021bia spre frumos a semenilor no\u0219tri este puternic reflectat\u0103 \u0219i \u00een marea diversitate a g\u0103telilor pentru cap care au marcat, \u00een cadrul colectivit\u0103\u021bii s\u0103te\u0219ti, distinc\u021bii fie \u00een planul st\u0103rii civile \u0219i ale categoriilor de v\u00e2rst\u0103 fie \u00een cel al st\u0103rii sociale \u0219i materiale, afirm\u00e2ndu-se cu deosebire \u00een momentele s\u0103rb\u0103tore\u0219ti de peste an sau \u00een cele legate de ciclul vie\u021bii (nunta).
\nExpozi\u021bia G\u0103teala capului, deschis\u0103 la Muzeul Na\u021bional al \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n, organizat\u0103 \u00een colaborare cu Muzeul Na\u021bional Astra Sibiu, \u00een Sala Tancred B\u0103n\u0103\u021beanu, prezint\u0103 acoperitorile de cap pentru femei \u0219i b\u0103rba\u021bi av\u00e2nd drept criterii grupele de v\u00e2rst\u0103 \u0219i categoriile de stare civil\u0103 \u0219i material\u0103.
\nDe asemenea, expozi\u021bia eviden\u021biaz\u0103 leg\u0103tura direct\u0103 \u00eentre g\u0103teala capului, piept\u0103n\u0103tur\u0103 \u0219i podoabele purtate de fete \u0219i feciori, pe de o parte, \u0219i de neveste, femei b\u0103tr\u00e2ne \u0219i b\u0103rba\u021bi, pe de alt\u0103 parte.
\nPublicul poate admira toate categoriile de acoperitori cu care femeia \u201ese \u00eenvele\u0219te\u201c \u00een diferite zone ale \u021b\u0103rii: cu \u0219tergar sau m\u00e2n\u0103\u0219tergur\u0103 (ca \u00een Moldova), cu pomeselnic (precum \u00een \u021aara Oltului), cu chindeu de cap (ca \u00een Or\u0103\u0219tie), cu pr\u0103boada (ca \u00een \u021aara Ha\u021begului), cu hobot (ca \u00een Apuseni), cu p\u0103uni\u021be (ca \u00een N\u0103s\u0103ud), cu p\u00e2nz\u0103tura (ca \u00een Maramure\u0219), cu \u201etas\u201c (ca \u00een Dobrogea)…
\n\u00cencep\u00e2nd cu sec. al XVIII-lea, odat\u0103 cu p\u0103trunderea borangicului la sate, \u0219tergarele au \u00eenceput s\u0103 fie \u00eenlocuite cu marame (mai ales la costumul de s\u0103rb\u0103toare ale femeilor) a\u0219a ca \u00een Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (\u00een sud) sau \u00een unele p\u0103r\u021bi din \u021aara B\u00e2rsei.
\nDin expozi\u021bie nu lipsesc \u201ev\u0103litorile\u201c purtate de femei \u00een zona T\u00e2rnavelor, cepsele \u201ecu coarne\u201c ale femeilor din Ha\u021beg, conciul din bani de argint al b\u0103n\u0103\u021bencelor, precum \u0219i n\u0103framele industriale, care au p\u0103truns \u00een costumul femeiesc \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul sec. al XIX-lea datorat extinderii comer\u021bului rural care a inclus \u0219i produsele unor fabrici din zonele vecine.
\nExpozi\u021bia prezint\u0103 \u0219i o alt\u0103 pies\u0103 important\u0103 inclus\u0103 \u00een categoria acoper\u0103m\u00e2ntului de cap: p\u0103l\u0103ria, purtat\u0103 at\u00e2t de femei c\u00e2t \u0219i de b\u0103rba\u021bi. Lucrate din postav sau p\u00e2sl\u0103 dar \u0219i din pai, p\u0103l\u0103riile erau purtate de fete, direct pe p\u0103r, iar de neveste peste \u0219tergar, \u00eempodobite cu flori, panglic\u0103 sau cu \u201estru\u021buri\u201c (cununi de flori, pene etc.).
\nSpectaculoase pentru public sunt \u0219i cele dou\u0103 modalit\u0103\u021bi de acoper\u0103m\u00e2nt a capului la b\u0103rba\u021bi: c\u0103ciula purtat\u0103 \u00een anotimpul rece \u0219i p\u0103l\u0103ria, purtat\u0103 vara. B\u0103rba\u021bii nu umblau cu capul descoperit. Este \u0219tiut faptul c\u0103 \u00een satul tradi\u021bional b\u0103rba\u021bii ie\u0219eau \u201e\u00een lume\u201c cu capul descoperit doar atunci c\u00e2nd purtau doliu.
\nSunt prezentate \u00een expunere c\u0103ciulile \u021buguiate (\u201emo\u021bate\u201c) din P\u0103dureni, Ha\u021beg \u0219i Hunedoara, cele cu \u021barc purtate \u00een C\u00e2mpia Dun\u0103rii, c\u0103ciulile de Banat \u0219i Ha\u021beg asem\u0103n\u0103toare cu ale dacilor \u201etarabostes\u201c, cu\u0219mele \u201erotilate\u201c de Maramure\u0219 \u0219i Oa\u0219, c\u0103ciulile \u201emoc\u0103ne\u0219ti\u201c din Sibiu, Sebe\u0219 ori Bran, p\u0103l\u0103riile din p\u00e2sl\u0103 cu borurile de diferite l\u0103\u021bimi, p\u0103l\u0103riile v\u00e2n\u0103tore\u0219ti sau p\u0103l\u0103riile din pai de Oa\u0219, S\u0103laj \u0219i Codru.
\n\u00cen expozi\u021bie, pute\u021bi admira \u0219i cea mai spectaculoas\u0103 dintre p\u0103l\u0103rii \u2013 cea cu garnitur\u0103 din pene de p\u0103un din N\u0103s\u0103ud, purtat\u0103 doar de feciori \u2013 a\u0219a numita p\u0103l\u0103rie \u201ecu roat\u0103\u201c.
\nG\u0103teala capului este \u00eens\u0103 un domeniu al civiliza\u021biei satului tradi\u021bional care are \u0219i un pronun\u021bat caracter multicultural. De aceea, \u00een expozi\u021bie, publicul va putea vedea \u0219i g\u0103teli de miri \u0219i mirese ale germanilor, maghiarilor ori polonezilor din Rom\u00e2nia, cum sunt: bortenul \u0219i cai\u021ba (scufie brodat\u0103) pentru femeile s\u0103soaice, parta, purtat\u0103 de femeile unguroaice, \u0219i korona (sau wieniec) \u2013 cununa de mireas\u0103 polonez\u0103.
\nDe mare interes este \u0219i atelierul de p\u0103l\u0103rier \u00een care personajul central este nea\u2019 Nicu Zd\u00e2rc\u0103, celebrul me\u0219ter din Pasajul Englez, unul dintre ultimii me\u0219teri care mai lucreaz\u0103 p\u0103l\u0103rii b\u0103rb\u0103te\u0219ti, pe care \u00eei mai au Bucure\u0219tii.<\/p>\n
Expozi\u021bia va putea fi vizitat\u0103 la Sala Tancred B\u0103n\u0103\u021beanu, p\u00e2n\u0103 pe 16 noiembrie 2014, de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00eentre orele 10.00 \u0219i 18.00.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
G\u0103teala capului – expozitie deschisa pana pe 16 noiembrie 2014 la Muzeul Na\u021bional al \u021a\u0103ranului…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5904,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[14],"tags":[589,848,3540,2412,3541,2132,3542],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5903"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5903"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5903\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5905,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5903\/revisions\/5905"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5904"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5903"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5903"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5903"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}