{"id":5076,"date":"2014-06-02T07:02:01","date_gmt":"2014-06-02T07:02:01","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=5076"},"modified":"2014-06-02T07:02:01","modified_gmt":"2014-06-02T07:02:01","slug":"lohengrin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/lohengrin\/","title":{"rendered":"Lohengrin"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\">\u00a0<strong>\u201eLohengrin\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\u00a0Povestea lui Lohengrin, supranumit \u015fi \u201eCavalerul cu leb\u0103d\u0103\u201d, este inspirat\u0103 din legende care au circulat \u00een mitologia german\u0103, numele eroului fiind legat de mitul Sf\u00e2ntului Graal \u015fi al Cavalerilor Mesei Rotunde. Wagner asemenea altor genii ale vremii sale a fost fascinat de ideea romantic\u0103 a venirii unui cavaler din universul Divinului c\u0103tre lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, atras fiind de puternicul sentiment al iubirii. Ac\u021biunea este plasat\u0103 \u00een vremuri \u00eendep\u0103rtate, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al X-lea pe teritoriul actualei Belgii, c\u00e2nd Elsa este acuzat\u0103 pe nedrept de uciderea fratelui s\u0103u, iar \u00een ap\u0103rarea ei sose\u015fte, tocmai c\u00e2nd soarta-i p\u0103rea pecetluit\u0103, un dar divin, \u00a0cavalerul Lohengrin.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" class=\"aligncenter\" src=\"http:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/4\/48\/Lohengrin-kitsch.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"420\" \/><\/p>\n<p>Opera Rom\u00e2n\u0103 din Bucure\u0219ti a pus \u00een scen\u0103 pe data de 23 mai un spectacol grandios, \u00een stil clasic al acestei nestemate opere a lui Wagner. Distribu\u021bia aleas\u0103 pentru aceast\u0103 dat\u0103 a fost:<\/p>\n<p>\u00cemp\u0103ratul: Horia Sandu<\/p>\n<p>Lohengrin: Marius Vlad Budoiu (invitat)<\/p>\n<p>Elsa: Iulia Isaev<\/p>\n<p>Telramund: Valentin Vasiliu<\/p>\n<p>Ortrud: Madeleine Pascu<\/p>\n<p>Crainicul: Vasile Chi\u015fiu<\/p>\n<p>Gottfried: Andrei \u015etef\u0103nescu (debut)<\/p>\n<p>\u00cemp\u0103ratul a fost interpretat cu mult\u0103 noble\u021be \u0219i prestan\u021b\u0103 de Horia Sandu, o voce experimentat\u0103 \u0219i impun\u0103toare. Acesta intervenea \u00een reglarea raporturilor \u00eentre p\u0103r\u021bile aflate \u00een conflict, vocea sa suger\u00e2nd echilibru \u0219i calm.\u00a0 Elsa, interpretat\u0103 de Iulia Isaev, a fost o voce cald\u0103, frumoas\u0103, rotund \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103, cu accente liniare, de altfel potrivite acestui personaj angelic, dar \u0219i naiv. Este evident\u0103 aplecarea c\u00e2nt\u0103re\u0163ei c\u0103tre muzica german\u0103, timbrul ei delicat \u015fi melancolic reu\u0219ind transpunerea \u00een visarea Elsei. Linia melodic\u0103 a eroinei a fost dublat\u0103 de orchestr\u0103 de un fond muzical neutru.<\/p>\n<p>Madeleine Pascu, \u00een Ortrud a f\u0103cut un rol deosebit soprana, c\u00e2nt\u00e2nd cu aplomb, pun\u00e2nd accente remarcabile \u00een pasajele de for\u0163\u0103, demonstr\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp versatilitatea vocii sale (cerut\u0103 de tr\u0103s\u0103turile personajului pe care-l interpreta) prin trecerea fireasc\u0103 de la insinuare la furie, de la furie, apoi la implora\u021bie \u0219i de la implora\u021bie la m\u00e2ndrie \u0219i impetuozitate p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea \u00een dizgra\u021bie \u0219i umilin\u021b\u0103. \u0218i-a jucat at\u00e2t de bine rolul negativ, \u00eenc\u00e2t la sf\u00e2r\u0219itul operei ajunsesem s\u0103 o ur\u0103sc pentru ceea ce le f\u0103cuse celor doi eroi pozitivi, Lohengrin \u0219i Elsa.<\/p>\n<p>Telramund a fost interpretat de Valentin Vasiliu care a impresionat printr-o voce impun\u0103toare de bariton, printr-o prezen\u0163\u0103 scenic\u0103 inspirat\u0103 \u015fi un joc actoricesc conving\u0103tor.<\/p>\n<p>Decorurile au indus \u00a0o atmosfer\u0103 specific\u0103 universului mitologic, undeva \u00eentre realitate \u0219i imaginar, \u00een care eroii, oamenii acelor timpuri vechi s-au mi\u015fcat cu naturale\u0163e, demonstr\u00e2nd c\u0103 povestea lui Lohengrin a\u0219a cum \u0219i-a imaginat-o Wagner a fost \u0219i este una vie, iar subiectul de actualitate. Decorurile concepute \u00een stil minimalist, simbolizeaz\u0103 atmosfera Brabantului mitologic, iar elementul scenografic principal pare a fi triunghiul \u015fi tetraedrul &#8211; suger\u00e2nd filonul religios al Sf\u00e2ntului Graal. Costumele au fost concepute pentru a delimita clar, binele de r\u0103u prin folosirea culorilor opuse: Ortrud \u015fi Friedrich von Telramund sunt \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een negru \u0219i culori \u00eenchise, pe c\u00e2nd Elsa \u015fi Lohengrin apar numai \u00een alb. \u00a0Remarc\u0103m \u00een cadrul decorurilor \u0219i silueta b\u0103rcii \u00een form\u0103 de leb\u0103d\u0103, ca \u0219i proiec\u021biile luminoase pe vertical\u0103, mai ales, odat\u0103 cu apropierea \u201ecetelor nelume\u0219ti\u201d, apropierea \u201eGraal-ului\u201d. De asemenea, o alt\u0103 aluzie dramaturgic\u0103 la constitu\u0163ia eteric\u0103 a lui Lohengrin este \u00eembr\u0103c\u0103mintea lui argintie, str\u0103lucitoare.<\/p>\n<p>Spectacolul de oper\u0103 \u00abLohengrin\u00bb se adreseaz\u0103 sensibilit\u0103\u021bii, credin\u021bei \u00een for\u021bele divine, de dincolo de lumea noastr\u0103 \u00een momente de emo\u021bie, tandre\u021be, de invocare a rug\u0103ciunii. Se adreseaz\u0103 \u0219i \u201era\u021biunii prin simboluri, metafore, laitmotive vizuale \u0219i celor care acum cred \u0219i celor care acum cerceteaz\u0103&#8230;\u201d, apreciaz\u0103 regizorul \u0218tefan Neagr\u0103u care semneaz\u0103 punerea \u00een scen\u0103 a acestei opere. De asemenea, remarc\u0103m\u00a0 faptul c\u0103 regizorul a reu\u0219it s\u0103 creeze personaje bine conturate \u015fi s\u0103 le manevreze eficient pentru a \u201dspune\u201d muzical o poveste magic\u0103 despre credin\u0163\u0103, dragoste \u015fi devotament.<\/p>\n<p>Unul dintre cei mai importan\u0163i dirijori din Grecia, Myron Michailidis, a fost \u00a0invitatul special al Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti. Director Artistic al Operei Na\u0163ionale din Grecia, maestrul a avut pl\u0103cerea de a fi la pupitrul dirijoral al orchestrei Operei Rom\u00e2ne. De-a lungul carierei sale, Myron Michailidis a dirijat mai multe orchestre importante din Germania, Israel, Italia, Cehia, Mexic, Slovacia, Polonia, Portugalia, precum si cu majoritatea filarmonicilor din Grecia. Dirij\u00e2nd cu echilibru \u0219i aten\u021bie partitura lui Wagner, renumitul dirijor \u0219i-a demonstrat exemplara sa reputa\u021bie muzical\u0103.<\/p>\n<p>Ansamblurile corale, ca \u0219i dialogurile dintre eroi \u0219i cor au func\u021bionat parc\u0103 de la sine, spiritul lucr\u0103rii a fost prezent \u00een orice accent \u0219i culoare orchestral\u0103. De multe ori ascult\u00e2nd corurile \u0219i orchestra, eroii am avut impresia unei muzici infinite care f\u0103cea s\u0103 se nasc\u0103 \u00een mine un dor nep\u0103m\u00e2ntean.\u00a0 De-a lungul spectacolului am distins cu pl\u0103cere tr\u0103s\u0103turile de limbaj specifice lui Wagner tonalitatea l\u0103rgit\u0103, leitmotivul, simfonismul, orchestra\u0163ia. Orchestra p\u0103rea omniprezent\u0103, nu numai \u00a0\u00een fos\u0103 c\u00e2t \u015fi pe scen\u0103, av\u00e2nd for\u021ba unui personaj viu, \u00een acela\u0219i timp asigur\u00e2nd background muzical pentru desf\u0103\u0219urarea nara\u021biunii \u0219i sus\u021binerea partiturilor personajelor \u0219i a corului.<\/p>\n<p>O oper\u0103 plin\u0103 de vraj\u0103 a c\u0103rei cunoa\u0219tere profund\u0103 se dezv\u0103luie treptat, la fiecare nou\u0103 audi\u021bie. Faptul c\u0103 mi-a pl\u0103cut extraordinar de mult cred c\u0103 nici nu mai e nevoie s\u0103 spun, c\u0103 m-am bucurat de absolut tot, de povestea romantic\u0103 a eroilor principali, amintindu-mi ne\u00eencetat de cea a \u00a0\u201eLuceaf\u0103rului\u201d lui Eminescu. Dup\u0103 aproximativ patru ore \u0219i jum\u0103tate de stat la oper\u0103 la care ad\u0103ug\u0103m \u0219i pauzele, am plecat fascinat\u0103, foarte impresionat\u0103 de ceea ce am v\u0103zut \u0219i de \u0219ansa de a fi avut parte de o a\u0219a \u00eenc\u00e2ntare a sufletului \u0219i min\u021bii, cuprins\u0103 de vraja pe care ne\u00eendoios Wagner a sim\u021bit-o (\u0219i transmis-o), pornind pe drumul cunoa\u0219terii spirituale, folosind for\u021ba expresiv\u0103 a muzicii sale purt\u0103toare a sentimentelor sale \u00een\u0103l\u021b\u0103toare. De\u0219i am mai fost \u0219i la alte spectacole de oper\u0103 a\u0219 putea spune f\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u0219esc c\u0103 \u201eLohengrin\u201d a fost unul dintre cele mai reu\u0219ite cu putin\u021b\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se \u0219tie c\u0103 aceast\u0103 lucrare wagnerian\u0103 este una dintre cele mai dificile compozi\u021bii pentru oper\u0103 din c\u00e2te s-ar putea g\u0103si.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">\u00a0Recenzie de <strong>Gabriela Tudose<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0\u201eLohengrin\u201d \u00a0Povestea lui Lohengrin, supranumit \u015fi \u201eCavalerul cu leb\u0103d\u0103\u201d, este inspirat\u0103 din legende care au&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5077,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[13],"tags":[278,573,954,2798,1563,1998],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5076"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5076"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5078,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5076\/revisions\/5078"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5077"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}