<\/span><\/p>\n Prin acest studiu am urm\u0103rit dezvoltarea unor compozi\u0163ii care au ca punct de plecare analogia via\u0163\u0103-moarte. <\/font> Pe m\u0103sura document\u0103rii m-am oprit la tema caut\u0103rii nemuririi, abordat\u0103 atât de filosofie cât \u015fi de religiile diferitelor culturi. Kant \u015fi Schopenhauer trateaz\u0103 subiectul sub numele de: metempsihoz\u0103 sau reîncarnare, în timp ce cultele religioase o sus\u0163in ca pe o via\u0163\u0103 de dup\u0103 moarte, o trecere în registrul spiritual.<\/p>\n Am canalizat aten\u0163ia in zona unei culturi, pentru a avea o arie clar\u0103 de studiu, alegând în acest sens “Epopeea lui Ghilgame\u015f”, unul dintre primele documente scrise, în zona Mesopotamiei, întoarcerea la arhetipuri fiind mult u\u015furat\u0103.<\/font><\/p>\n Pentru a reda cât mai mult din esen\u0163a temei alese, m-am oprit la analizarea unor elemente simbolice din epopee, \u015fi nu numai.<\/font><\/p>\n <\/p>\n Dup\u0103 studierea “Epopeii lui Ghilgame\u015f” \u015fi a elementelor reg\u0103site acolo, am continuat cu religia, cultura \u015fi ritualurile religiei Mesopotamiei, Sumerului \u015fi Asiriei.<\/font><\/p>\n <\/p>\n Punctul de plecare al studiului a fost analogia via\u0163\u0103-moarte<\/b>, dar m-am oprit la felul în care era abordat\u0103 idea mor\u0163ii în aceasta cultur\u0103.<\/font><\/p>\n Astfel subiectul lucr\u0103rii mele este <\/font>nemurirea<\/b><\/font> sau <\/font> via\u0163a de dup\u0103 moarte. <\/b><\/font><\/span><\/p>\n Analogia via\u0163\u0103-moarte devenind via\u0163\u0103-via\u0163\u0103 de dup\u0103 moarte.<\/font><\/span><\/p>\n Asocierea cu focul \u015fi sângele, atribuie vie\u0163ii noi semnifica\u0163ii simbolice.<\/font><\/span><\/p>\n Focul, la rândul lui este asociat soarelui \u015fi eternit\u0103\u0163ii sau vie\u0163ii ve\u015fnice. <\/font><\/span><\/p>\n Ochiul este un simbol al vie\u0163ii, reprezentând fereastra spiritului omului, element care conduce existen\u0163a acestuia c\u0103tre eternitate.<\/font><\/span><\/p>\n Ochiul se asociaz\u0103 soarelui (focului vie\u0163ii), luminii (zilei), cunoa\u015fterii \u015fi fecundit\u0103\u0163ii.<\/font><\/span><\/p>\n La egipteni, Ochiul lui Horus, anterior numit Wadjet sau Udja (ochiul fardat) reprezint\u0103 un simbol sacru de protec\u0163ie \u015fi de putere regal\u0103 \u015fi se reg\u0103se\u015fte în aproape toate operele de art\u0103. Acesta era considerat o surs\u0103 de fluid magic, ochiul-lumin\u0103 purificator. Ochiul Udjat era cea mai des folosit\u0103 amulet\u0103, care avea rolul de a garanta p\u0103strarea intact\u0103 a corpului dup\u0103 moarte.<\/font><\/span><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Ra, zeul soare avea un ochi str\u0103lucitor, fiind simbolizat printr-o cobr\u0103 în\u0103l\u0163at\u0103 cu ochiul larg deschis (uraeus).<\/font><\/span><\/p>\n Soarele de asemenea simbolizeaz\u0103 via\u0163a, împlinirea spiritual\u0103, împlinirea în via\u0163a de dup\u0103 moarte.<\/font><\/span><\/p>\n În vechile culturi mezo-americane, la azteci \u015fi în cultura egiptean\u0103, soarele se afl\u0103 în raport cu peruzeaua (turcoaza), identificându-se cu focul \u015fi razele.<\/font><\/span><\/p>\n Exist\u0103 ideologia conserv\u0103rii vie\u0163ii, sus\u0163inut\u0103 prin credin\u0163a în existen\u0163a zeit\u0103\u0163ilor. “Epopeea lui Ghilgame\u015f” \u015fi “Enuma Eli\u015f” constituie primele surse de informa\u0163ie legate de percep\u0163ia vie\u0163ii si mor\u0163ii de c\u0103tre o civiliza\u0163ie, teme reg\u0103site mai târziu în Biblie. <\/font><\/span><\/p>\n Aceast\u0103 credin\u0163\u0103 a nemuririi a fost sus\u0163inut\u0103 de conservarea cadavrelor, învelite în lut \u015fi \u0163es\u0103turi de paie, constituind urmele vie\u0163ii. <\/font><\/span><\/p>\n Modalitatea mesopotamian\u0103 pentru p\u0103strarea trupurilor o preced\u0103 pe cea egiptean\u0103 în care corpul neînsufle\u0163it era îmb\u0103ls\u0103mat \u015fi a\u015fezat în sarcofag.<\/font><\/span><\/p>\n Sarcofagul apare în textele sarcofagelor Imperiului Egiptean, ca un refugiu pentru via\u0163a de dincolo de mormânt, ca un loc al protec\u0163iei de du\u015fmanii vizibili \u015fi invizibili, care r\u0103t\u0103cesc în jurul defunctului \u015fi ca un spa\u0163iu al transform\u0103rilor ce asigur\u0103 accesul la via\u0163a etern\u0103.<\/font><\/span><\/p>\n Conservarea trupului reprezint\u0103 o ofrand\u0103 adus\u0103 zeit\u0103\u0163ilor prin intermediul c\u0103reia se realizeaz\u0103 contactul cu acestea.<\/font><\/span><\/p>\n Trupul conservat are rolul de a mijlocii comunicarea celor în via\u0163\u0103 cu spiritul defunctului. Sarcofagul protejeaz\u0103 spiritul ce a apar\u0163inut trupului pe care îl g\u0103zduie\u015fte, iar u\u015fa din lateral, pictat\u0103 pe una din laturile lui, permite accesul acestuia la lumea exterioar\u0103. <\/font><\/span><\/p>\n În Grecia a existat tendin\u0163a de a transforma sarcofagul întrun templu datorit\u0103 bog\u0103\u0163iei ornamentale \u015fi arhitecturale.<\/font><\/span><\/p>\n Sarcofagul este simbol al p\u0103mântului, receptacul al for\u0163elor vie\u0163ii \u015fi spatiu al metamorfozelor acestora. <\/font><\/span><\/p>\n Leg\u0103tura cu material de origine este deja realizat\u0103 în cazul culturii mesopotamiene. <\/font><\/span><\/p>\n P\u0103mântul \u015fi culoarea sa galben\u0103 sunt associate aurului, considerat în Egipt carnea soarelui, zeilor \u015fi faraonilor, având fundamente în simbolistica funerar\u0103.<\/font><\/span><\/p>\n În Extremul Orient aurul se na\u015fte din p\u0103mânt (lut-aur), iar în China \u015fi India este considerat elixirul nemuririi.<\/font><\/span><\/p>\n Întoarcerea la arhetipuri<\/b><\/font> prin anumite ac\u0163iuni \u015fi <\/font>ritualuri <\/b>m-a ajutat s\u0103 descop\u0103r \u015fi s\u0103 exprim atmosfera acelei perioade. <\/font><\/span><\/p>\n Materialitatea \u015fi textura elementelor tratate în compozi\u0163ii sugereaz\u0103 de asemenea aceast\u0103 întoarcere la “ab origine”.<\/font><\/span><\/p>\n Prin folosirea structurilor de paie, piatr\u0103 sau ceramic\u0103 am încercat o proiectare în epoca mitic\u0103.<\/font><\/span><\/p>\n Am urm\u0103rit realizarea contrastului nemuritor-muritor <\/b><\/font>prin asocierea <\/font>divin-terestru<\/b><\/font> sau <\/font>sacru-profan <\/b>ilustrat printr-o form\u0103 simpl\u0103, ideal\u0103, armonioas\u0103 reprezentând divinitatea \u015fi una complex\u0103 reprezentând desacralizarea umanit\u0103\u0163ii. <\/font><\/span><\/p>\n În cadrul compozi\u0163iilor am urm\u0103rit rela\u0163ia <\/i><\/font>plin-gol, care mi-a u\u015furat organizarea elementelor în pagin\u0103.<\/font><\/span><\/p>\n Contrastul <\/i><\/font>închis-deschis este abordat cu aten\u0163ie, ca \u015fi tratarea unor detalii care ajut\u0103 la sugerarea centrului de interes. <\/font><\/span><\/p>\n Pentru plasarea centrului de interes am folosit punctele forte în compozi\u0163ie \u015fi semnifica\u0163ia acestora în func\u0163ie de ce am dorit s\u0103 simbolizeze. Astfel am ales punctele a<\/i><\/font> \u015fi <\/font>d <\/i>pentru a ilustra analogia ideii începutului, na\u015fterii cu cea a mor\u0163ii, sfâr\u015fitului.<\/font><\/span><\/p>\n <\/p>\n Chiar dac\u0103 tema aleas\u0103 poate p\u0103rea ca \u015fi concept, static\u0103, eu am dorit realizarea unor lucr\u0103ri dinamice care s\u0103 se dezvolte pe diagonal\u0103 ajutându-m\u0103 de punctele forte, dar \u015fi tratând diferit anumite zone ale desenului.<\/font><\/span><\/p>\n De asemenea o culoare care poate fi reg\u0103sit\u0103 ca un lait-motiv al compozi\u0163iilor este verdele care p\u0103streaz\u0103 o caracteristic\u0103 stranie \u015fi complex\u0103, ce \u0163ine de dubla lui polaritate: verdele mugurului \u015fi verdele mucegaiului (na\u015fterea \u015fi moartea); sau verdele-turquoise <\/i><\/font>(peruzea), care în vechile culturi se afla în raport cu focul sau soarele, ca zeitate.<\/font><\/span><\/p>\n Ca elemente de documentare am folosit imagini (fotografii) cu obiecte de cult, statui, tablete cu scriere cuneiform\u0103, mumii din zona Mesopotamiei \u015fi Babilonului, fotografii ale unor fibre naturale v\u0103zute la microscop \u015fi obiecte naturale pentru realizarea materialit\u0103\u0163ilor (piatra, ceramica spart\u0103).<\/font><\/span><\/p>\n De asemenea am studiat semnifica\u0163ia unor ideograme, simboluri, inscrip\u0163ii, stiliz\u0103ri \u015fi scrieri, pentru a le asocia cu semnifica\u0163iile elementelor alese.<\/font><\/span><\/p>\n <\/p>\n <\/span><\/p>\n Bibliografie: <\/font><\/p>\n <\/p>\n 30.000 years of art,<\/i><\/font> Editura Phaidon, London, 2007<\/font><\/p>\n <\/p>\n Valeriu Andreiescu, <\/font>Istoria religiilor,<\/i><\/font> prelegeri<\/font><\/p>\n <\/p>\n René Guénon, <\/font>Simboluri ale \u015ftiin\u0163ei sacre, <\/i><\/font>Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2008<\/font><\/p>\n <\/p>\n Chevalier Jean · Gheerbrant Alain, <\/font>Dic\u0163ionar de simboluri vol I, vol II, vol III <\/i><\/font>,<\/font><\/p>\n Editura Artemis, Bucure\u015fti <\/font><\/p>\n <\/p>\n Flocon Albert, traducere Berceanu Radu, <\/font>Universul C\u0103r\u0163ilor<\/i><\/font>. <\/font>Studiu Istoric<\/i><\/font> <\/font>de la<\/i><\/font><\/p>\n origini pân\u0103 la sfâr\u015fitul secolului al XVII-lea,<\/i><\/font> Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi <\/font><\/p>\n Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1976 <\/font><\/p>\n <\/p>\n Epopeea lui Ghilgame\u015f, <\/i><\/font>Editura Modero, 2004<\/font><\/p>\n <\/p>\n Paris Jean, <\/font>L’espace et le regarde,<\/i><\/font> Edition du Seuil, Paris, 1965 <\/font><\/p>\n <\/p>\n Mitru Al., <\/font>Legendele Olimpului – zeii, <\/i><\/font>Editura Ion Creang\u0103, Bucure\u015fti, 1983<\/font><\/p>\n <\/p>\n Drévillon Harvé · Pierre Lagrange, trducere Munteanu Emilia, <\/font>Nostradamus – <\/i><\/font><\/p>\n Eterna reîntoarcere, <\/i><\/font>Editura Univers<\/font><\/p>\n <\/p>\n Eliade Mircea, <\/font>Mitul eternei reîntoarceri, <\/i><\/font>Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti,<\/font><\/p>\n 1999<\/font><\/p>\n <\/p>\n Eliade Mircea, <\/font>Sacrul \u015fi profanul,<\/i><\/font> Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2007<\/font><\/p>\n <\/p>\n Nietzsche Friedrich, <\/font>A\u015fa gr\u0103it-a Zarathustra<\/i><\/font>, Editura Antet, 2005<\/font><\/p>\n <\/p>\n Eliade Mircea, <\/font>Sacrul \u015fi Profanul, <\/i><\/font>Editura Humanitas, 2007<\/font><\/p>\n <\/p>\n Germer Renate dr., <\/font>Mumii din toat\u0103 lumea<\/i><\/font>, Editura Rao, 2006<\/font><\/p>\n <\/p>\n Resceanu \u015etefan, <\/font>Mesopotamia istorie, cultura, religie, <\/i><\/font>Editura Univers, Craiova,<\/font><\/p>\n 2006<\/font><\/p>\n <\/p>\n Vin\u0163an Gheorghe, <\/font>Sumerul, Babilonia, Asiria – Convergen\u0163e în timp \u015fi spa\u0163iu,<\/i><\/font><\/p>\n Editura B\u0103lgrad, Alba Iulia, 1999<\/font><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n http:\/\/www.info-portal.ro\/articol\/masoneria\/345\/1\/0\/<\/font><\/a><\/u><\/font><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/urme-sigle-7s-211x300.jpg\" "\\"urme")
<\/a> ![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/INV-LIDIA_Page_2-211x300.jpg\" "\\"INV")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/IMG_5453-214x300.jpg\" "\\"IMG_5453\\"")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/IMG_39371-300x225.jpg\" "\\"IMG_3937\\"")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/IMG_3695a-142x300.jpg\" "\\"IMG_3695a\\"")
<\/a>![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/IMG_3608-300x225.jpg\" "\\"IMG_3608\\"")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/IMG_8864-300x224.jpg\" "\\"IMG_8864\\"")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/IMG_6063-225x300.jpg\" "\\"IMG_6063\\"")
<\/a>![\"\"](\"http:\/\/blog.artout.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/lidiaalinanicolae_expocantemir.tif-224x300.jpg\" "\\"lidiaalinanicolae_expocantemir.tif\\"")
<\/a><\/p>\n