{"id":4249,"date":"2014-02-10T15:40:56","date_gmt":"2014-02-10T13:40:56","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/blog\/?p=4249"},"modified":"2014-02-10T15:40:56","modified_gmt":"2014-02-10T13:40:56","slug":"baletul-femei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/baletul-femei\/","title":{"rendered":"Baletul \u201eFemei\u201d"},"content":{"rendered":"<p><!--more--><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Dup\u0103 aproape cinci ani de absen\u0163\u0103 din repertoriul Operei bucure\u015ftene, baletul \u201e<b><i>Femei<\/i><\/b>\u201d a revenit pe scena Operei Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti \u00een zilele de 25 \u015fi 31 ianuarie a.c.<b> Gheorghe Iancu <\/b>este coregraful care a dat \u201ena\u0219tere\u201d acestei piese complexe de balet contemporan memorabile prin conceptul propus de autor, prin punerea \u00een scen\u0103 a acestuia \u0219i tr\u0103irea artistic\u0103 a personajelor\/dansatorilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Libretul a fost construit pornind de la textul nuvelei cu acela\u0219i titlul a lui <b>Anton Pavlovici Cehov<\/b>. Parcurg\u00e2nd opera lui <b>Cehov<\/b>, Coregraful <b>Gheorghe Iancu<\/b> r\u0103m\u00e2ne impresionat de aceast\u0103 nuvel\u0103 \u00een care distinge o tipologie diferit\u0103 a femeilor din universul obi\u0219nuit al lui <b>Cehov<\/b> pe care o p\u0103streaz\u0103 de-a lungul anilor \u00een caseta sentimental\u0103 a sufletului s\u0103u. Odat\u0103 ce ocazia i-a fost acordat\u0103, av\u00e2nd practic \u201em\u00e2n\u0103 liber\u0103\u201d, c\u00e2nd <b>Maggio Musicale Fiorentino (Italia)<\/b> i-a comandat maestrului lucrarea, renumitul dansator \u0219i-a luat curajul de a imagina \u0219i pune \u00een scen\u0103 aceast\u0103 poveste de excep\u021bie pe care o p\u0103stra tainic \u00een buzunarul inimii. De ce tocmai aceast\u0103 poveste? pentru c\u0103 a\u0219a cum \u00eensu\u0219i dansatorul sus\u021bine este prezentat\u0103 o categorie aparte de femei, care reprezint\u0103, \u00een fapt, idealul feminin al dansatorului, femeia care sacrific\u0103 totul \u00een numele iubirii. \u00cen aceast\u0103 nuvel\u0103, personajul principal feminin nu mai este unul melancolic, vis\u0103tor, static, ci unul activ, care nu se resemneaz\u0103 \u0219i care nu se pred\u0103 \u00een fa\u021ba vie\u021bii care se interpune \u00eentre ea \u0219i iubirea vie\u021bii sale.\u00a0 Identitatea sa uman\u0103 nu exist\u0103 \u00een afara iubirii. Personajele nuvelei sunt femei care tr\u0103iau \u00een perioada r\u0103zboiului \u0219i imediat dup\u0103, aproximativ prin\u00a0 anii &#8217;40-&#8217;50, femei for\u021bate s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu ni\u0219te b\u0103rba\u021bi pe care nu \u00eei cuno\u0219teau. Ma\u0219a era la r\u00e2ndul ei o fat\u0103 de doar 14-15 ani obligat\u0103 s\u0103 urmeze acela\u0219i traseu ca \u0219i suratele ei. Dar, Ma\u0219a nu se resemneaz\u0103 niciodat\u0103. C\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219te dragostea adev\u0103rat\u0103 e \u00een stare de orice ca s-o poat\u0103 tr\u0103i\/avea. Ea \u00eempinge lucrurile p\u00e2n\u0103 la crim\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103-\u0219i ucid\u0103 so\u0163ul \u00een numele unui vis de dragoste destr\u0103mat, ea neaccept\u00e2nd nici violen\u021ba masculin\u0103, nici degradarea social\u0103. De aceea pe drept cuv\u00e2nt, Gabriella Gori, un cunoscut critic de dans a sus\u021binut c\u0103 personajul <b>Ma<\/b><b>\u0219<\/b><b>a<\/b>, prin for\u0163a psihologic\u0103 \u015fi dramatic\u0103, poate fi pus pe aceea\u0219i linie cu Tatiana lui Pu\u015fkin (din <b>Evgheni Oneghin<\/b>) \u015fi cu Anna lui Tolstoi (din <b>Anna Karenina<\/b>).\u00a0 Renumitul dansator, el \u00eensu\u0219i m\u0103rturisea \u00een interviul acordat: \u201e<i>Femeia din acest spectacol m-a impresionat prin puterea ei, prin dragostea pe care-o g\u0103se\u015fte \u00een via\u0163\u0103. Este un personaj care are o for\u0163\u0103 sufleteasc\u0103 \u015fi o for\u0163\u0103 de a iubi a\u015fa de mare \u00eenc\u00e2t o duce la autodistrugere \u00een momentul \u00een care \u00eei este negat\u0103 posibilitatea de a-\u015fi tr\u0103i aceast\u0103 iubire.<\/i>\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Unui asemenea personaj trebuia g\u0103sit un artist pe m\u0103sur\u0103. Pe bun\u0103 dreptate, alegerea prim-balerinei a f\u0103cut parte din procesul crea\u021biei acestui spectacol pentru c\u0103 <b>Gheorghe Iancu<\/b> a g\u0103sit \u00een dansatoarea aleas\u0103, \u00eenc\u0103 de pe vremea c\u00e2nd aceasta avea doar 18 ani, for\u021ba \u0219i tr\u0103irea necesar\u0103 unui asemenea personaj. \u00centr-o astfel de balerin\u0103, renumitul coregraf a g\u0103sit acea emula\u021bie-provocare pe care \u021bi-o poate da un dansator extrem de dedicat actului artistic. \u00cen interviul s\u0103u, <b>Gheorghe Iancu<\/b> recuno\u0219tea c\u0103 a fost impresionat de aceast\u0103 <i>\u201ecreatur\u0103<b>\u201d-<\/b><\/i><b> Letizia Giuliani<\/b> &#8211; care tr\u0103ia \u0219i vibra \u00een \u201e<i>pielea<\/i>\u201d personajului, chiar \u0219i la repeti\u021bii. De cum a v\u0103zut-o dans\u00e2nd, a realizat \u201e<i>momentul de crea\u0163ie c\u00e2nd se na\u015fte aceast\u0103 \u00een\u0163elegere nespus\u0103 \u00eentre coregraf, \u00eentre autorul baletului \u015fi interpret.\u201d \u00a0<\/i>De\u0219i premiera absolut\u0103 a spectacolului <b>&#8222;Femei&#8221; (Donne),<\/b> realizat pentru <b>Festivalul Maggio Musicale Fiorentino<\/b>, a avut loc \u00een anul 2002 \u0219i a fost decernat cu distinc\u021bia <b>Danza &amp; Danza<\/b>, prim-balerina a venit abia acum \u00een Rom\u00e2nia pentru prima oar\u0103. Cu aceast\u0103 ocazie ea \u00a0a m\u0103rturisit: <i>\u201e\u00cen acest moment simt c\u0103 pot tr\u0103i povestea \u00eentr-un mod profund. C\u00e2nd e\u015fti t\u00e2n\u0103r ai pu\u0163in\u0103 experien\u0163\u0103, e\u015fti mai atent la partea tehnic\u0103, \u00eens\u0103 acum m\u0103 pot dedica total p\u0103r\u0163ii artistice\u201d.<\/i> Odat\u0103 cu trecerea anilor, balerina a acumulat inevitabil o experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 acest lucru, permi\u021b\u00e2ndu-i \u00a0s\u0103 \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 cu emo\u021bii artistice mult mai profunde dansul s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\"><b>Letizia Giuliano<\/b> a \u00eenc\u00e2ntat publicul spectator prin for\u0163a, gra\u0163ia \u015fi expresivitatea interpret\u0103rii, f\u0103c\u00e2nd un rol creat parc\u0103 anume pentru ea. Prim-solista a etalat o tehnic\u0103 de excep\u0163ie \u015fi a redat publicului, cu mult\u0103 sensibilitate, gra\u0163ie \u015fi rafinament, st\u0103rile \u015fi tr\u0103irile personajului interpretat.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Rolul \u201eAmantul\u201d a fost interpretat de c\u0103tre balerinul de origine cubanez\u0103 <b>Amilcar Moret,<\/b> a ap\u0103rut impozant \u015fi expresiv, balerinul onor\u00e2ndu-\u0219i numele pe care \u0219i l-a f\u0103cut \u00een urma consistentului s\u0103u palmares interna\u0163ional.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">S-a remarcat de asemenea rolul \u201eSo\u021bului\u201d interpretat de balerinul rom\u00e2n<b> C\u0103lin R\u0103dulescu<\/b> al c\u0103rui dans a evocat cu precizie \u0219i implicare portretul tipic din nara\u021biune.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Dansatorii nu au etalat prea multe figuri de balet clasice, dar au\u00a0 pus \u00een scen\u0103 mi\u0219c\u0103ri complexe, precise \u0219i \u00eendr\u0103zne\u021be, care reusesc s\u0103 trezeasc\u0103 emo\u021bia uman\u0103, f\u0103c\u00e2nd contribu\u021bia eroilor principali \u0219i a \u00eentregului corp de balet echilibrat\u0103 \u0219i bine dozat\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urarea \u00eentregului fir epic. \u00a0Nevoia coregrafului \u00een a-\u0219i face \u00een\u021beles demersul artistic\u00a0 a fost \u00eendreptat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t mi\u015fcarea s\u0103 capete vibra\u0163ie interioar\u0103 \u00eentr-o simbioz\u0103 perfect\u0103 cu muzica \u0219i decorurile. Acest lucru s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i sufletul spectatorului ca o stare de emo\u0163ie artistic\u0103 \u015fi fascina\u0163ie aparte. Geometria figurilor de balet, desenul extrem de sugestiv creionat pe fiecare secven\u021b\u0103 narativ\u0103, remarc\u00e2ndu-se printr-o plasticitate de mare frumuse\u0163e a \u00eenc\u00e2ntat publicul bucure\u0219tean care a \u0219tiut s\u0103 savureze prospe\u021bimea, noutatea \u0219i revela\u021bia pe care dansul contemporan \u021bi-o ofer\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Secven\u021bele de muzic\u0103 admirabil alese au f\u0103cut ca dansul s\u0103 beneficieze de o coloan\u0103 sonor\u0103 remarcabil\u0103 alc\u0103tuit\u0103 \u0219i \u201easamblat\u0103\u201d cu precizie de maestru de-a lungul \u00eentregului fir epic din lucr\u0103ri ale compozitorilor <b>Serghei Rahmaninov, Dimitri \u015eostakovici, Igor Stravinski, Paul Hindemith \u015fi c\u00e2ntece ortodoxe ruse\u015fti<\/b>.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Decorul \u0219i costumele austere \u0219i simple au poten\u021bat \u00een\u021belegerea mesajului, a dramatismului spectacolului. De altfel ele au fost parte\u00a0 a dansului, cu ajutorul lor, \u021bes\u00e2ndu-se dansul arti\u0219tilor: imaginea cu acea masa simpl\u0103 ce simboliza conven\u021bia c\u0103s\u0103toriei, \u00eencadrat\u0103 de niste st\u00e2lpi ce coborau printre dansatori, \u201ezidurile\u201d \u00eentre iubit\u0103 \u0219i amant, de fapt, un gard simplu de fier format din trei p\u0103r\u021bi mobile ce ini\u021bial \u00eei separa pe cei doi iubi\u021bi, apoi transform\u00e2ndu-se \u00een triunghiul iubirii, imaginea mor\u021bii c\u00e2nd dansatoarele foloseau p\u0103r\u021bi ale costumului negru pentru a se acoperi \u0219i descoperi \u0219i prin mi\u0219c\u0103ri de mare for\u021b\u0103 sugestiv\u0103 exprimau groaza \u0219i \u00eentunecimea mor\u021bii, felul cum a fost imaginat\u0103 crima, utiliz\u00e2nd acel scaun \u0219i pahar unde se concentra lumina asupra celor dou\u0103 personaje (Ma\u0219a \u0219i sotul), moartea celor dou\u0103 personaje, a Ma\u0219ei \u0219i a so\u021bului. Scenografa spectacolului, <b>Luisa Spinatelli<\/b>, este de parere ca baletul Femei \u201elas\u0103 amprente \u00een mintea \u015fi inima cititorului \u015fi cu siguran\u0163\u0103 tulbur\u0103 prin actualitatea sa \u00eenc\u0103 puternic\u0103\u201d.\u00a0 Devin remarcabile \u00een memoria afectiv\u0103 a privitorului: scena nop\u021bii nun\u021bii, cu crisp\u0103rile \u0219i tr\u0103irile r\u0103scolitoare ale Ma\u0219ei \u0219i ale so\u021bului, masa ce sugera supliciul evenimentului, apoi scenele de iubire pasional\u0103 \u00een lumina albastr\u0103, c\u00e2nd pe muzica lui \u0218ostakovici, El \u0219i Ea se \u00eent\u00e2lnesc \u0219i se \u00eendr\u0103gostesc, \u00eentr-o zi de toamn\u0103, cu frunze c\u0103z\u00e2nde diafan pe scen\u0103, c\u00e2nd Ma\u0219a p\u0103rea c\u0103 zboar\u0103 de fericire, c\u0103-\u0219i deschide cu adev\u0103rat por\u021bile inimii, prin zborurile ei \u00eenalte, armonioase al\u0103turi de amantul ei. Impresionante \u0219i dramatice au fost scenele c\u00e2nd Ma\u0219a a cunoscut brutalitatea masculin\u0103, trio-ul\u00a0 distructiv al iubirii, ca \u0219i zbaterea ei \u00eentre iubire \u0219i conven\u021bie social\u0103. Fiecare secven\u021b\u0103 narativ\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe fundalul unei palete dramatice muzicale ce a fost distribuit\u0103 cu mult\u0103 grij\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poten\u021beze semnifica\u021bia pove\u0219tii. Banda sonor\u0103 este colorat\u0103 \u0219i cu mici secven\u021be de muzic\u0103 liturgic\u0103 ruseasc\u0103, din nevoia de a reda un fond sonor adaptat specificului rus al nara\u021biunii.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Mesajele profunde, emo\u021bia \u0219i bucuria transmise prin dans au cucerit publicul rom\u00e2n, iar aplauzele au fost pe m\u0103sur\u0103. Spectacolul s-a desf\u0103\u015furat \u00eentr-o sal\u0103 arhiplin\u0103 \u015fi s-a bucurat de un real succes, aplauzele \u015fi felicit\u0103rile din partea publicului r\u0103spl\u0103tind munca \u015fi evolu\u0163ia de \u00eenalt profesionalism \u0219i d\u0103ruire a arti\u015ftilor \u0219i a \u00eentregului corp de balet.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Consider cu aceast\u0103 ocazie c\u0103 ar merita mult mai serios mediatizat acest spectacol \u0219i ace\u015fti arti\u015fti rom\u00e2ni care chiar au f\u0103cut cariere de succes prin lume. De ce personalit\u0103\u0163i artistice, precum maestrul de balet <b>Gheorghe Iancu<\/b>, sunt practic necunoscute \u00een Rom\u00e2nia? <b>Gheorghe Iancu<\/b> a avut-o ca partener\u0103 ani de zile pe prim-balerina <b>Carla Fracci<\/b>, a colaborat cu mari regizori de teatru \u015fi de oper\u0103 ai lumii, precum <b>Georgio Strehler, Beppe Menegatti, Gheorghe Iancu<\/b> a dansat pe cele mai importante scene din lume, la <b>Teatrul Scala din Milano, Royal Opera House din Londra, Bolshoi Theatre din Moscova, Opera din Berlin, Opera din Roma.<\/b> Realizarea acestui balet \u00a0a dovedit din plin m\u0103iestria sa \u00een a exprima prin dans tr\u0103iri complexe, \u00een a exprima o \u00eentreag\u0103 poveste cum este cea scris\u0103 de <b>Cehov.<\/b><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Este adev\u0103rat c\u0103 marii arti\u0219ti apar\u021bin lumii \u00eentregi \u0219i se pot produce oriunde li se ofer\u0103 spa\u021biul \u0219i \u0219ansa desav\u00e2r\u0219irii crea\u021biei pe care o pot aduce la lumina scenei, dar\u00a0 oare nu avem nevoie de produc\u021bii ale arti\u0219tilor rom\u00e2ni \u0219i \u00een spa\u021biul artistic rom\u00e2nesc\u00a0? Oare \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 de balet s\u0103 fie o resurs\u0103 uman\u0103 valoroas\u0103 \u0219i valorificabil\u0103 doar \u00een produc\u021biile str\u0103ine \u0219i apoi reimportate \u00een \u021bar\u0103?<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">\n<p style=\"text-align: left;\">Text de Gabriela Tudose<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[13],"tags":[118,278,341,385,435,672,895,1003,1193,1247,1560,1561,1564,1615,1857,2086],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4249"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4249"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4249\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}