![\"\"](\"http:\/\/artout.ro\/blog\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/rapt01-150x150.jpg\" "\\"rapt01\\"")
<\/p>\nEdi\u021bia a IV-a: AVANGARDA ROM\u00c2NEASC\u0102
\nSesiunea I-a: Benjamin Fondane<\/p>\n
<\/p>\n
Vineri, 22 noiembrie, ora 17.00 \u2013 Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucure\u0219ti) \u2013 Sala \u201eJean Georgescu\u201d
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103, 23 noiembrie, ora 19.30 \u2013 Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucure\u0219ti) \u2013 sala \u201eJean Georgescu\u201d<\/p>\n
Cinemateca Eforie \u2013 Arhiva Na\u021bional\u0103 de Filme a Rom\u00e2niei a lansat, \u00eencep\u00e2nd cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercet\u0103rii modului \u00een care s-a constituit cultura vizual\u0103 autohton\u0103 \u0219i cultura filmului \u00een perioada de dinainte \u0219i de dup\u0103 na\u021bionalizarea din 1948 a produc\u021biei cinematografice din Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i a filmelor de\u021binute de cinematografele locale. Prima edi\u021bie a proiectului a cuprins avangarda cinematografic\u0103 francez\u0103, cea de-a doua edi\u021bie a abordat avangarda sovietic\u0103, edi\u021bia a treia s-a ocupat de avangardele german\u0103 \u0219i olandez\u0103.<\/p>\n
Arti\u0219ti: Dimitri Kirsanoff, Benjamin Fondane, Arthur Honegger
\nConcept \u0219i viziune curatorial\u0103: Igor Mocanu
\nOrganizatori: Cinemateca Eforie \u2013 Arhiva Na\u021bional\u0103 de Film a Rom\u00e2niei<\/p>\n
Cinstit vorbind, pelicule avangardiste \u00een sens istoric, create de autori din Rom\u00e2nia, pe teritoriul Rom\u00e2niei, nu exist\u0103. \u00cens\u0103 nu aceasta este paradigma cultural\u0103 \u00een care se \u00eenscriu avangardele istorice, conceptul de \u201eart\u0103 na\u021bional\u0103\u201d nu se aplic\u0103 \u00een cazul lor dec\u00e2t ca adversar perpetuu, unul din mul\u021bi al\u021bii, mult mai semnificativi. Avangardele istorice au fost, se \u0219tie ast\u0103zi, transna\u021bionale, form\u00e2nd o re\u021bea complex\u0103 de circula\u021bie a fluxului artistic \u0219i o infrastructur\u0103 menit\u0103 s\u0103 reconfigureze estetico-politic harta lumii. De un provincialism mereu cosmopolit, cum ar spune Roger Shattuck, avangardele istorice au \u00eencercat \u0219i, de cele mai multe ori, au reu\u0219it s\u0103 transgreseze limitele, fie acestea conceptuale, \u00eentre diverse constructe estetice, fie c\u00e2t se poate de practice \u0219i concrete, \u00eentre diverse structuri administrative, statale, institu\u021bionale. De aceea, dilema dac\u0103 Tzara a fost rom\u00e2n, ungur, evreu, elve\u021bian sau francez este futil\u0103 pentru avangardele istorice, care oricum ar prefera, cel mult, r\u0103spunsul c\u0103 a fost toate la un loc.
\nIar dac\u0103 pelicule avangardiste realizate de autori din Rom\u00e2nia pe teritoriul Rom\u00e2niei nu exist\u0103, avem \u00een schimb, pe de o parte, creatori de filme din Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 care s-au exersat \u00een alte state, iar pe de alt\u0103 parte, o \u00eentreag\u0103 cultur\u0103 a filmului, produs\u0103, \u00eentre\u021binut\u0103, promovat\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 impostat\u0103 de avangarda rom\u00e2neasc\u0103 \u00een c\u00e2mpul mai larg al culturii vizuale autohtone.
\nA\u0219a cum am ar\u0103tat p\u00e2n\u0103 acum \u00een cadrul proiectului \u201eAvangarda revizitat\u0103. Avangarda european\u0103 (1919-1939) \u00een Arhiva Na\u021bional\u0103 de Filme a Rom\u00e2niei\u201d, avangarda rom\u00e2neasc\u0103 a fost mereu conectat\u0103 la evolu\u021bia culturii filmului \u00een lume, fie acesta avangardist, expresionist sau experimental. Cele mai importante opere avangardiste europene sunt semnalate prompt \u00een revistele de avangard\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 de la un punct \u00eencolo chiar analizate teoretic c\u00e2t se poate de pertinent, culmin\u00e2nd, \u00een 1933, cu publicarea primei monografii despre Chaplin scris\u0103 de Ion C\u0103lug\u0103ru. Exist\u0103 a\u0219adar, \u00een cadrul avangardei istorice rom\u00e2ne, un front de atac ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 practice expresia a ceea ce foarte cur\u00e2nd se va numi a \u0219aptea art\u0103, fie scriind scenarii pe care s\u0103 le realizeze \u00een film al\u021bii, fie realiz\u00e2nd chiar ei acele filme. Dar mai exist\u0103 \u0219i un front teoretic, de interpretare a filmului avangardist.
\n\u00cen 1923, Felix Aderca scrie piesa de teatru Zbur\u0103tor cu negre plete sau Visul unei nop\u021bi de mai pentru reprezenta\u021biile teatrale experimentale de la Compania \u201eInsula\u201d, ini\u021biat\u0103 de B. Fundoianu \u0219i Armand Pascal \u00een 1922, pies\u0103 g\u00e2ndit\u0103 ca \u201eo comedie lucid\u0103 \u00een trei acte \u0219i un prolog, cu muzic\u0103 \u0219i film\u201d. Filmul din aceast\u0103 comedie lucid\u0103 trebuia s\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze personajele, proiectate ini\u021bial \u00een plan secund, dup\u0103 care ie\u0219ind din film \u0219i intr\u00e2nd pe scen\u0103. Nu alta era func\u021bia experimentului cinematic al lui Eisenstein din acela\u0219i an, Dnevnik Glumova, g\u00e2ndit tot ca proiec\u021bie video pentru o pies\u0103 de la Teatrul Proletkultului din Moscova. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, Geo Bogza compune scenarii de film \u00een revista \u201eUrmuz\u201d, anticip\u00e2nd pu\u021bin noua specie literar\u0103 pe care o va practica Fondane peste c\u00e2\u021biva ani, aceea a cinepoemelor. P\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103, H. Gad (Henri Fischman), fostul director de la \u201eClopotul\u201d, o revist\u0103 avangardist\u0103 politic\u0103, ajuns la Londra, angajat la filiala Path\u00e9 Fr\u00e8res de-acolo, colaboreaz\u0103 cu George Pearson, pentru scena cu p\u0103pu\u0219i din pelicula The Little People (1926). \u00cen acela\u0219i an, dansatoarea Lizica Codreanu interpreteaz\u0103 segmentul coregrafic \u00een rolul lui Pierrot Fulgerul, \u00eentr-un costum creat de Sonia Delaunay, din filmul lui Ren\u00e9 le Somptier, Le p\u2019tit Parigot. \u00cen 1930, actri\u021ba de origine rom\u00e2n\u0103 Pola Ill\u00e9ry (alias Paula Iliescu) joac\u0103 \u00een filmul lui Ren\u00e9 Clair, Sous les toits de Paris. \u00cen 1933, Eli Lotar, fiul lui Tudor Arghezi este operatorul lui Bu\u00f1uel pentru documentarul sonor Las Hurdes; \u00een 1934, Fondane scrie scenariul filmului Rapt regizat de Dmitri Kirsanoff, iar \u00een 1936, \u00een Argentina, turneaz\u0103 propriul film de avangard\u0103 intitulat Tararira u La bohemia de hoy. \u00cen tot acest timp, autorii rom\u00e2ni de avangard\u0103 scriu ne\u00eentrerupt despre ei sau despre filmele omologilor lor din alte state, ba chiar se bucur\u0103 de colaborarea teoretic\u0103 a unor nume precum Ricciotto Canudo, L\u00e9on Moussinac sau Hans Richter. Ultimul dintre ace\u0219tia, Hans Richter, se bucur\u0103 de o aten\u021bie special\u0103 \u00een paginile revistelor, \u201eContimporanul\u201d anun\u021b\u00e2ndu-i sosirea \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1924 pentru un turneu al \u201efilmului abstract\u201d, tot a\u0219a cum Fondane va deveni peste un deceniu ambasador al filmului suprarealist \u00een Argentina, delegat fiind de colegii din Paris. Tot Hans Richter este cel care acord\u0103 un spa\u021biu destul de generos lui Tristan Tzara \u0219i Marcel Iancu \u00een documentarul experimental din 1961, Dadascope, gra\u021bie c\u0103ruia \u00eei putem auzi pe cei doi inton\u00e2ndu-\u0219i opera.
\nMai e necesar s\u0103 specific\u0103m c\u0103 foarte pu\u021bin din aceste pelicule s-au p\u0103strat \u00een arhive? \u00cens\u0103 ceea ce s-a p\u0103strat, urmeaz\u0103 s\u0103 defileze \u00een cadrul celei de-a IV-a edi\u021bii a \u201eAvangardei revizitate\u2026\u201d.<\/p>\n
Edi\u021bia a IV-a. Sesiunea I-a: Benjamin Fondane<\/p>\n
Pe 14 noiembrie 2013 se \u00eemplinesc 115 ani de la na\u0219terea lui Fundoianu \/ Fondane. Poate c\u0103 cel mai p\u0103trunz\u0103tor efort de \u00een\u021belegere a culturii cinematice create de Fondane e de g\u0103sit \u00een documentarul pe care regizoarea Ana Simon l-a dedicat \u00een 1998 operei avangardistului rom\u00e2n. Un documentar-portret, dup\u0103 expresia exact\u0103 a Danei Duma, \u00een care ochiul regizoarei \u0219i \u00eempreun\u0103 cu el, al spectatorului, parcurge pas cu pas traseul lui Fondane prin propria oper\u0103, \u00een care cinematografia de\u021bine un rol \u0219i o func\u021bie esen\u021biale. Documentarul Anei Simon este unul din cele mai importante incursiuni \u00een opera cinematografic\u0103 a lui Fondane \u0219i se afl\u0103, poate nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, sub inciden\u021ba unui alt avangardist canonic, Jean Vigo, c\u0103ci protagonistul Atalantei (1934, anul lui Rapt) Michel Simon, este \u0219i socrul Anei Simon, o ascenden\u021b\u0103 \u0219i tradi\u021bie care nu se poate s\u0103 fi r\u0103mas f\u0103r\u0103 urm\u0103ri asupra perspectivei unui Fondane captivant \u0219i uluitor \u00een documentarul din 1998.<\/p>\n
BENJAMIN FONDANE
\nElve\u021bia, 1998, Documentar, 30 min
\nR. Ana Simon
\nS. Ana Simon
\nMuzica: Paco Iba\u00f1ez
\nSunetul: Denis Wallois
\nOperatori: Sorin Chivulescu, Leonid Berdicesvsky, Thierry Le Nouvel, Dominique Bauguil
\nProduc\u0103tor: Maia Simon<\/p>\n
Pe 26 februarie 1934, ziarul parizian \u201eAujourd\u2019hui\u201d, publica o avancronic\u0103 semnat\u0103 de Ren\u00e9 Daumal, \u00een care acesta anun\u021ba premiera iminent\u0103 a unui nou film modern, \u00een care contribu\u021bia scenaristului ar fi mai important\u0103 dec\u00e2t cea a regizorului. \u201eCine este autorul filmului?\u201d, se \u00eentreba Daumal. Regizorul se numea Dimitri Kirsanoff \u0219i se afla la al \u0219aselea film, \u00een timp ce scenaristul, de\u0219i se exersase \u00eendelung \u00een compunerea unor scenarii comerciale pentru Paramount, se poate spune c\u0103 abia acum \u00ee\u0219i f\u0103cea debutul ca autor original \u0219i autentic de scenarii, iar el se numea Benjamin Fondane. Rapt era titlul peliculei, o adaptare dup\u0103 romanul din 1922 a lui Charles Ferdinand Ramuz, La S\u00e9paration des races. \u00cens\u0103 nu o adaptare loial\u0103 fic\u021biunii lui Ramuz, ci mai degrab\u0103 ideii pe care acesta o propag\u0103: aceea a luptei absurde dintre dou\u0103 comunit\u0103\u021bi convie\u021buitoare, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, premonitoriul conflict interetnic \u00eentre comunitatea german\u0103 \u0219i cea francez\u0103 dintr-un sat elve\u021bian, separate habitual, nu \u0219i administrativ, de un munte. M\u00e2na lui Fondane recurge la o esen\u021bializare tipic\u0103 esteticii avangardiste \u0219i la o necesar\u0103 scoatere \u00een eviden\u021b\u0103 a fondului ideatic, l\u0103s\u00e2nd preocuparea formal\u0103 pe seama regizorului. De aici, poate, \u0219i ambiguitatea auctorial\u0103 le\tgat\u0103 de paternitatea peliculei, creat\u0103 \u0219i semnat\u0103 totu\u0219i, bine\u00een\u021beles, de autorul lui M\u00e9nilmontant.<\/p>\n
RAPT
\nFran\u021ba, 1934, Fic\u021biune
\nR. Dimitri Kirsanoff
\nS. Benjamin Fondane (dup\u0103 romanul La S\u00e9paration des races de Charles Ferdinand Ramuz)
\nRev. S. Corinna Bille
\nImagine: Viktor Gluck, Oskar Schnirch, Nikolai Toporkoff
\nEditare: Arthur Ho\u00e9r\u00e9e, Mario Nalpas, Jack Salvatori
\nMuzic\u0103: Arthur Honegger, Arthur Ho\u00e9r\u00e9e
\nSunet: Maurice Carrouet, Andr\u00e9 Reinhardt
\nDir. artistic\u0103: Erwin Scharf
\nProduc\u0103tor: Dimitri Kirsanoff, Stefan Markus
\nCu: Dita Parlo, Geymond Vital, Joe Alex, Robert Bagger, Auguste Bov\u00e9rio, Lucas Gridoux, Hans Kaspar Ilg, Jeanne Marie-Laurent, Charles Ferdinand Ramuz, Benjamin Fondane, Dyk Rudens, Nadia Sibirska\u00efa<\/p>\n