{"id":13817,"date":"2021-05-22T04:50:46","date_gmt":"2021-05-22T04:50:46","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=13817"},"modified":"2021-05-22T04:56:53","modified_gmt":"2021-05-22T04:56:53","slug":"voluntariatul-un-mod-aparte-de-evolutie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/voluntariatul-un-mod-aparte-de-evolutie\/","title":{"rendered":"Voluntariatul &#8211; un mod aparte de evolu\u021bie"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Voluntariatul &#8211; un mod aparte de evolu\u021bie<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">un material realizat de\u00a0arhitect <strong>Patricia Maria Savu<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>A fi voluntar \u00eentr-o asocia\u021bie care are un scop precis reprezint\u0103 de fapt a dedica timp \u0219i resurse unei cauze care nu numai c\u0103 ajuta pe cei din jur,ci te dezvolt\u0103 pe tine ca individ din punct de vedere uman, profesional, social, cultural, etc. Au trecut c\u00e2\u021biva ani de c\u00e2nd nu am mai activat ca voluntar, dar simt de parc\u0103 totul s-a \u00eent\u00e2mplat ieri.<\/p>\n<p>Experien\u021ba Art Out a \u00eensemnat pentru mine foarte mult deoarece a pus baza form\u0103rii mele ca arhitect. Ori de c\u00e2te ori m\u0103 g\u00e2ndesc la perioada aceea simt energia, entuziasmul \u0219i pl\u0103cerea cu care m\u0103 implicam \u00een scrierea articolelor \u0219i organizarea de evenimente. Arta \u0219i arhitectura erau subiectele de baz\u0103 cu care m\u0103 &#8222;confruntam&#8221; \u015fi la acea vreme, fiind o completare excelent\u0103 la ceea ce atunci f\u0103ceam zi de zi ca student arhitect.<\/p>\n<p>C\u00e2t timp am fost voluntar \u00een cadrul asocia\u021biei am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 lucrez cu echipa, s\u0103 comunic, s\u0103 m\u0103 organizez astfel \u00eenc\u00e2t lucrurile s\u0103 func\u021bioneze a\u015fa cum mi-am propus. Am avut momente c\u00e2nd am r\u00e2s, m-am sup\u0103rat, perioade pline de stres \u015fi presiune, dar \u00eentotdeauna m-am bucurat de rezultatul final care mereu a fost cel a\u015fteptat. Ca arhitect am parte zilnic de noi provoc\u0103ri pe care acum le privesc mai matur, dar cu aceia\u015fi implicare \u015fi r\u0103bdare. Fiecare experien\u021b\u0103 reprezint\u0103 o caramid\u0103, care, a\u015fezat\u0103 peste celelalte, contribuie la dezvoltarea unei cariere de succes.<\/p>\n<p>Similitudinile \u00eentre ceea ce f\u0103ceam ca voluntar \u015fi ce fac acum ca arhitect se refer\u0103 la coordonarea unei echipe, inclusiv coordonarea unor echipe multidisciplinare, munc\u0103 continu\u0103 \u015fi adaptarea la situa\u021biile neprev\u0103zute. Ceea ce simt este nostalgie, dor \u015fi aceia\u015fi dorin\u021b\u0103 de a reu\u015fi \u00een tot ceea ce \u00eemi propun.<\/p>\n<p>La fel ca \u015fi ast\u0103zi, \u015fi atunci voiam s\u0103 fac at\u00e2t de multe \u015fi reu\u015feam pentru c\u0103 aveam o echip\u0103 unit\u0103, o echip\u0103 care \u00ee\u015fi dorea mereu mai mult \u015fi nu \u015ftia ce \u00eenseamn\u0103 abandonul. Este extrem de important spiritul de echip\u0103, unitatea \u015fi dorin\u021ba comun\u0103 c\u0103tre succes \u00eenc\u00e2t uneori realizez c\u0103 f\u0103r\u0103 aceste trei componente totul devine imposibil.<\/p>\n<p>A fi arhitect presupune at\u00e2t de multe, de la ambi\u021bie \u015fi perseveren\u021b\u0103, asumarea responsabilit\u0103\u021bii, dezvoltare continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la control emo\u021bional, adaptabilitate, \u00eentelegere \u015fi o doza mare de pasiune \u015fi implicare. Multe dintre acestea le-am aprofundat ca voluntar &#8211; coordonator al departamentului Proiecte &#8211; \u00een cadrul Asocia\u021biei Art Out \u015fi consider c\u0103 printre altele, voluntariatul \u00eentr-o organiza\u021bie cu oameni excep\u021bionali reprezint\u0103 cea mai bun\u0103 modalitate de a evolua.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Voluntariatul &#8211; un mod aparte de evolu\u021bie un material realizat de\u00a0arhitect Patricia Maria Savu &nbsp;&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":13818,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[2],"tags":[3790,177,178,185,5455,5863,6167,2822,4714,3511,4767,6168,2471,5305,6166,1746,2243,2244],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13817"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13817"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13817\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13819,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13817\/revisions\/13819"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}