![\"\"](\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/Foto-articol-evrei-I-Sinagoga-Mare.jpg\")
<\/a><\/p>\nFiecare breasl\u0103 avea sinagoga sa, astfel exist\u00e2nd atunci Sinagoga Cismarilor, Sinagoga Merarilor, Sinagoga Croitorilor, Sinagoga M\u0103celarilor etc. \u00a0Dintre acestea s-au mai p\u0103strat ast\u0103zi doar dou\u0103 edificii: Sinagoga Merarilor din strada Elena Doamna, inaugurat\u0103 \u00een anul 1869 \u0219i fiind ini\u021bial o cas\u0103 impun\u0103toare cu etaj din cartierul T\u00e2rgu Cucu \u0219i Sinagoga Cismarilor, care ast\u0103zi este o sec\u021bie a Spitalului de Psihiatrie-Neurochirurgie. Sec\u021bia poart\u0103 numele cunoscutului medic evreu Leon Ghelerter, cel care a \u00eenfiin\u021bat \u00een anul 1937, \u00een vecin\u0103tatea Sinagogii Cismarilor, un spital de pediatrie \u0219i o clinic\u0103.<\/p>\n
Un alt obiectiv de reper care a apar\u021binut comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti ie\u0219ene este cl\u0103direa fostului Spital Israelit, \u00eenfiin\u021bat \u00een 1827, devenit ulterior Maternitatea Israelit\u0103 \u0219i cunoscut\u0103 ast\u0103zi ca Spitalul Clinic de Obstetric\u0103-Ginecologie \u201eElena Doamna\u201d. De-a lungul timpului, la Ia\u0219i au existat dou\u0103 cimitire evreie\u0219ti: Cimitirul Vechi din Ciurchi \u0219i Cimitirul Nou din cartierul P\u0103curari. Cimitirul Vechi din Ciurchi \u2013 primul cimitir al comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti din Rom\u00e2nia \u2013 a fost desfiin\u021bat \u00een 1943 la ordinul mare\u0219alului Ion Antonescu, pe locul s\u0103u fiind amenajat Parcul Ciurchi, unde ast\u0103zi doar o plac\u0103 memorial\u0103 mai aminte\u0219te de vechiul cimitir. \u00cen Cimitirul Nou din P\u0103curari poate fi v\u0103zut un monument de forma unor vagoane de tren, \u00een amintirea evreilor \u00a0care \u0219i-au pierdut via\u021ba \u00een \u201etrenurile mor\u021bii\u201d.<\/p>\n Strada Cuza\u2013Vod\u0103 din Ia\u0219i ne aminte\u0219te \u0219i ast\u0103zi de comunitatea evreiasc\u0103 de alt\u0103dat\u0103, prin cl\u0103dirile a c\u0103ror arhitectur\u0103 o admir\u0103m, precum Palatul Braunstain, aflat \u00een prezent \u00een plin proces de restaurare \u0219i care a apar\u021binut antreprenorului evreu Adolf Braunstain. Impozanta cl\u0103dire cu cupol\u0103 a fost \u00eent\u00e2i hotel de lux, sediu de banc\u0103, apoi acolo au fost sediile unor magazine. Pe aceast\u0103 strad\u0103 evreii, pricepu\u021bi comercian\u021bi \u0219i-au deschis diverse magazine, croitorii, anticariate, de care mai amintesc ast\u0103zi doar vitrinele largi ale cl\u0103dirilor ce poart\u0103 amprenta stilului art nouveau din acea vreme.<\/p>\n Pentru a pune \u0219i mai mult \u00een valoare contribu\u021bia deosebit\u0103 a comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti la dezvoltarea nu doar economic\u0103, ci \u0219i cultural\u0103 a Ia\u0219ului, trebuie men\u021bionate c\u00e2teva dintre personalit\u0103\u021bile de origine evreiasc\u0103 n\u0103scute la Ia\u0219i:<\/p>\n O alt\u0103 mare personalitate, care nu este n\u0103scut\u0103 la Ia\u0219i, dar de al c\u0103rei nume se leag\u0103 via\u021ba cultural\u0103 a Ia\u0219ului este Abraham (Avraham) Goldfaden – regizor, dramaturg \u0219i traduc\u0103tor ucrainean, cel care a pus bazele primului teatru profesionist \u00een limba idi\u0219 din lume la 19 august 1876, a\u0219ez\u00e2nd astfel pe harta lumii nu doar Ia\u0219ul, ci \u0219i Rom\u00e2nia. Teatrul s-a numit ini\u021bial „Pomul verde”, dup\u0103 numele gr\u0103dinii de var\u0103 unde era amplasat, dup\u0103 1949 s-a numit Teatrul Evreiesc din Ia\u0219i, pentru ca din 1956 s\u0103 poarte numele lui Abraham Goldfaden. Cu timpul,\u00a0trupa de teatru a lui Goldfaden s-a mutat la Bucure\u0219ti, iar cl\u0103direa teatrului din Ia\u0219i a fost demolat\u0103 \u00een urma desfiin\u021b\u0103rii Teatrului Evreiesc. Ast\u0103zi, \u00een parcul din fa\u021ba Teatrului Na\u021bional \u201eVasile Alecsandri\u201d din Ia\u0219i, pe locul unde a func\u021bionat primul teatru evreiesc din lume se afl\u0103 un obelisc \u00een memoria lui Abraham Goldfaden; \u0219i chiar l\u00e2ng\u0103 cl\u0103direa Teatrului Na\u021bional este amplasat bustul celui care a contribuit enorm la dezvoltarea culturii ie\u0219ene \u0219i la ceea ce azi numim azi Capitala Cultural\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n Un alt aspect pe care \u021bin s\u0103-l men\u021bionez este ceea ce reu\u0219esc s\u0103 fac\u0103 voluntarii Asocia\u021biei Ia\u0219i.Travel prin proiectul INTERFACE-IS. Prin acest proiect finan\u021bat de Granturile SEE (contribu\u021bia Norvegiei, Islandei \u0219i a Lichtensteinului), echipa de voluntari din care fac parte ghizi de turism, cadre didactice \u0219i absolven\u021bi ai Facult\u0103\u021bii de Geografie din Ia\u0219i promoveaz\u0103 frumuse\u021bea acestui „dulce t\u00e2rg al Ie\u0219ilor” \u00eenc\u0103rcat de istorie, prin intermediul a 7 trasee turistice tematice, printre care \u0219i Traseul Evreiesc. [5] \u00cen toamna anului trecut,\u00a0c\u00e2nd am avut \u0219ansa de a reprezenta Asocia\u021bia Art Out la Summitul Tinerilor al\u0103turi de colega mea, am participat la turul pietonal ghidat, pe Traseul Evreiesc \u0219i mi-am dat seama c\u00e2t\u0103 pasiune pun acei voluntari \u00een ceea ce fac. Cu siguran\u021b\u0103 a\u0219 mai repeta experin\u021ba, doar mai sunt \u00eenc\u0103 6 trasee de descoperit, nu-i a\u0219a? Recomand aceste tururi ghidate oric\u0103rui turist care viziteaz\u0103 Ia\u0219ul \u0219i vrea s\u0103 afle lucruri cu totul speciale despre ora\u0219ul de care s-au \u00eendr\u0103gostit multe personalit\u0103\u021bi ale culturii rom\u00e2ne, dar \u0219i str\u0103ini.<\/p>\n Strada Mare din Pa\u0219cani \u00een anii ’30, unde erau spa\u021biile comerciale ale negustorilor evrei<\/em><\/p>\n \u00cen Pa\u0219cani, primii evrei se stabilesc la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, fiind atra\u0219i de faptul c\u0103 aceast\u0103 zon\u0103 este a\u0219ezat\u0103 la \u00eentret\u0103ierea marilor drumuri comerciale europene \u0219i balcanice; \u00een plus, Pa\u0219caniul devenise un important nod feroviar o dat\u0103 cu construirea c\u0103ii ferate Lamberg \u2013 Bucure\u0219ti. Datorit\u0103 lor, avem primele forme de parcuri realizate \u00een stil austriac, mod\u0103 pe care evreii din Pa\u0219cani au preluat-o de la ora\u0219ele transilv\u0103nene cu care f\u0103ceau comer\u021b intens, iar cea mai veche form\u0103 de parc or\u0103\u0219enesc la \u00eenc. de sec. XIX, aflat\u0103 vis-\u00e0-vis de Palatul Cantacuzino, i-o dator\u0103m \u201earhitectului peisagist\u201d Leon \u0218terc. [6] Stabilirea minorit\u0103\u021bii evreie\u0219ti aici a \u00eensemnat organizarea vie\u021bii comunit\u0103\u021bii, ceea ce se traduce prin construirea unei mikveh <\/em>(sau mikva<\/em>) \u2013 baie ritual\u0103, a unui cimitir situat pe \u0218oseaua Neam\u021bului, a unei sinagogi , a unei tipografii, precum \u0219i a unui abator situat \u00een zona de vale a ora\u0219ului. Tot evreii au fost cei care au pus bazele unei \u0219coli primare private (heder<\/em>). La Pa\u0219cani a func\u021bionat \u0219i o \u0219coal\u0103 primar\u0103 mixt\u0103 israelito-rom\u00e2n\u0103, unde elevii deprindeau tainele limbii ebraice sub \u00eendrumarea profesorilor Margulis \u0219i Nadelman, precum \u0219i ale religiei mozaice. Un punct de reper pentru \u00eentreaga comunitate din ora\u0219 era casa rabinului Iacob Friedman, al c\u0103rei acoperi\u0219 se putea deschide, devenind astfel o sukka<\/em> (cort sau salon). Aici aveau loc cercuri literare de limb\u0103 idi\u0219 la care participau intelectualii vremii, precum Moishe Lax, B. Nedelman, fra\u021bii Morgesten, Camil Hoffman \u0219.a. [7]<\/p>\n Evreii au fost foarte buni doctori \u0219i farmaci\u0219ti, pe la sf. sec. al XIX-lea \u0219i \u00eenc. XX construindu-se primele farmacii private, precum cea a familiei Frederic \u0218torchberg (1872) ; sau farmacia Salvador (1898) care i-a avut ca doctor \u0219i ca farmacist pe Naftul Schor \u0219i Eva Kettner. Farmacia a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1941 c\u00e2nd a fost incendiat\u0103, iar evreii care lucrau aici au fost urca\u021bi \u00een acele vagoane ale mor\u021bii care mergeau la Birkenau, de unde nici nu s-au mai \u00eentors. [8]<\/p>\n \u00cen 1912 evreii pun bazele primei biblioteci particulare la Pa\u0219cani, care se numea \u201e\u00cemp\u0103ratul David\u201d \u0219i care apar\u021binea fra\u021bilor A\u0219perman. Biblioteca a func\u021bionat p\u00e2na \u00een 1948 c\u00e2nd a fost na\u021bionalizat\u0103 de Partidul Comunist. Odat\u0103 cu proclamarea Statului Na\u021bional-Legionar evreii din ora\u0219 au sim\u021bit consecin\u021bele unor legi absurde, prin faptul c\u0103 le-au fost confiscate aparatele de radio; tot atunci au fost desfiin\u021bate \u0219i tipografia fra\u021bilor Haimovici, moara lui Moscovici sau hambarul lui Herscu Fasolaru.<\/p>\n \u00cen prezent nu sunt suficiente date care s\u0103 mai ateste existen\u021ba vreunei familii de evrei \u00een Pa\u0219cani, iar din patrimoniul cultural local a mai r\u0103mas doar cimitirul evreiesc, abandonat, precum \u0219i cl\u0103direa care a fost p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd sediul Bibliotecii Municipale \u201eLeonard Gavriliu\u201d, care este foarte veche \u0219i se pare c\u0103 ar fi apar\u021binut unei familii \u00eenst\u0103rite de evrei.<\/p>\n \u0218i pentru c\u0103 mai sunt multe lucruri de aflat despre impactul comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti asupra spa\u021biului cultural din aceast\u0103 parte de \u021bar\u0103, ar fi mai mult dec\u00e2t necesar\u0103 \u00eenfiin\u021barea unui muzeu care s\u0103 promoveze patrimoniul cultural evreiesc. Ceea ce \u0219i urmeaz\u0103 a se realiza \u00een viitorul apropiat, pentru c\u0103 se dore\u0219te deschiderea Muzeului Pogromului de la Ia\u0219i, precum \u0219i a Muzeului Teatrului Evreiesc, ambele subordonate Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne Ia\u0219i; astfel c\u0103 Ia\u0219ul dovede\u0219te \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 \u00ee\u0219i merit\u0103 cu prisosin\u021b\u0103 supranumele de \u201eCapitala cultural\u0103 a Moldovei\u201d.<\/p>\n Men\u021biune: fotografiile sunt din arhiva personal\u0103.<\/p>\n [1] Revista Magazin Istoric, august 2001, autor Victor Olteanu, articolul \u201eMinoritatea evreiasc\u0103 din Moldova \u00een secolele XV \u0219i XIX. Documente interne\u201d, p. 14.<\/p>\n [2] Idem, <\/em>p. 16.<\/p>\n [3] Ibidem.<\/em><\/p>\n [4] http:\/\/iasi.travel\/ro\/stories\/centrul-comunitar-evreiesc\/<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n\n
<\/a><\/em><\/p>\n<\/a><\/em><\/p>\n