{"id":13666,"date":"2020-04-06T10:15:39","date_gmt":"2020-04-06T10:15:39","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=13666"},"modified":"2020-04-06T10:20:27","modified_gmt":"2020-04-06T10:20:27","slug":"mlastinile-sunt-sperante-care-plutesc-pe-papura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/mlastinile-sunt-sperante-care-plutesc-pe-papura\/","title":{"rendered":"Mla\u0219tinile sunt speran\u021be care plutesc pe papur\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Mla\u0219tinile sunt speran\u021be care plutesc pe papur\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Un material realizat de arh. <strong>Oudai Al Zubaidi<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Secole \u00eentregi s-au construit habitate rurale \u00eentregi din papur\u0103 care plutesc pe ap\u0103, locuri de popas pentru miile de p\u0103s\u0103ri migratoare. \u00cen acest mediu acvatic exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre peisaj, ca o expresie cultural\u0103, \u015fi a\u015fezarea social\u0103 prin care se modeleaz\u0103 \u015fi se organizeaz\u0103 un anumit mod de via\u0163\u0103. Sedentarizarea rural\u0103 reprezint\u0103 o etap\u0103 important\u0103 \u00een dezvoltarea habitatului uman. Stabilirea \u015fi adaptarea oamenilor la un anumit mediu, \u00een cazul nostru cel acvatic, implic\u0103 o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu acest mediu \u015fi exploatarea lui prin rela\u0163ia socio-economic\u0103 a regiunii. Mad\u2019anii, care \u00ee\u015fi trag originile din sumerieni \u015fi \u00een ziua de azi sunt caracteriza\u0163i printr-o structur\u0103 fizic\u0103 special\u0103, dat\u0103 de forma ochilor \u015fi de culoarea pielii. Ace\u015fti\u00a0 locuitori, numi\u021bi mada\u2019ni sau ml\u0103\u015ftina\u015fi, \u00eenc\u0103\u00a0 mai folosesc\u00a0 cuvinte\u00a0 vechi din sumerian\u0103 considerat\u0103 limba lor original\u0103.\u00a0Etapele evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ilor umane \u00een mediului acvatic au condus la apari\u0163ia de noi modele de locuin\u0163e construite \u00een armonie cu nivelul cultural al fiec\u0103rei etape.<\/p>\n<p>Structurarea locului \u015fi distribuirea a\u015fez\u0103rilor sunt foarte importante pentru cunoa\u015fterea trecutului acestei zone. Cele mai multe ora\u015fe antice au fost distruse fie din cauza inunda\u0163iilor, fie r\u0103zboaie, boli, epidemii, iar ruinele unora \u00eenc\u0103 mai sunt vizibile.<\/p>\n<figure id=\"attachment_13667\" aria-describedby=\"caption-attachment-13667\" style=\"width: 252px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/mlastinile-sunt-sperante-care-plutesc-pe-papura\/1-29\/\" rel=\"attachment wp-att-13667\"><img loading=\"lazy\" class=\"wp-image-13667 size-medium\" src=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/1-252x300.jpg\" alt=\"\" width=\"252\" height=\"300\" data-id=\"13667\" srcset=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/1-252x300.jpg 252w, https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/1.jpg 382w\" sizes=\"(max-width: 252px) 100vw, 252px\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-13667\" class=\"wp-caption-text\">Sursa &#8211; https:\/\/www.ramsar.org\/news\/the-garden-of-eden-in-iraq-now-internationally-protected-as-wetlands-of-international<\/figcaption><\/figure>\n<p>Confluen\u0163a r\u00e2urilor, Tigru \u015fi Eufrat au dus la creearea de aglomera\u0163ii rurale ecologice &#8211; primitive (din punct de vedere al urbanismului) \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Popularea acesteia a f\u0103cut ca multe aspecte ale naturii s\u0103 fie modificate sau distruse de-a lungul anilor. Cele mai rodnice ecosisteme de pe Terra sunt zonele mesopotamiene, care reprezint\u0103 un mediu acvatic rar \u00eentr-un mediu de\u015fertic care \u015fi-a continuat \u201cvia\u0163a\u201d de-a lungul istoriei umane cu madaanii (ml\u0103\u015ftina\u015fii de azi).<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Sursa foto &#8211;\u00a0https:\/\/www.ramsar.org\/news\/the-garden-of-eden-in-iraq-now-internationally-protected-as-wetlands-of-international<\/p>\n<p>\u00a0Mla\u015ftina nu este doar o zon\u0103 geografic\u0103 este o realitate vital\u0103 care are nevoie de o revolu\u0163ie a conceptelor, ea este un mediu regenerabil, pentru valorificarea c\u0103ruia pot colabora mai multe domenii ale \u015ftiin\u0163ei.\u00a0At\u00e2ta timp c\u00e2t \u00een mla\u015ftinile \u00ccrakului (de ast\u0103zi) a tr\u0103it o civiliza\u0163ie renumit\u0103 (cea sumerian\u0103) \u00een care omul de atunci s-a \u00eembinat \u015fi corelat cu mediul natural \u015fi \u00eenc\u0103 de atunci au ap\u0103rut conceptele de \u00een\u0163elegere a mediului acvatic cu condi\u0163iile lui biotice cuprinz\u00e2nd tot ceea ce au nevoie, oare mo\u015ftenitorii lor nu au puterea s\u0103 \u00eenvie acest mediu prin folosirea principiilor actuale durabile?\u00a0\u015ei \u00een mla\u015ftini exist\u0103 o diversitate de religii \u015fi etnii din trecut p\u00e2n\u0103 \u00een prezent (musulmani, sabieni, etc.), f\u0103r\u0103 s\u0103 existe nicio dilem\u0103 \u00een privin\u0163a cultural\u0103 irakian\u0103, dovad\u0103 fiind existen\u0163a multor morminte. Cu toate acestea rasa predominant\u0103 din mla\u015ftini a fost a arabilor.\u00a0Factorii naturali, inclusiv resursele de ap\u0103, clima precum \u015fi natura solului au jucat un rol important \u00een modelele luate de a\u015fez\u0103rile umane. Observ\u0103m o densitate mare de a\u015fez\u0103ri \u00een jurul mla\u015ftinilor \u00een timp ce a\u015fez\u0103rile umane din ad\u00e2ncurile mla\u015ftinilor sunt rare.<\/p>\n<p>\u00cen ciuda schimb\u0103rilor negative asupra zonei, observ\u0103m c\u0103 rela\u0163iile umane sunt foarte str\u00e2nse, iar p\u0103strarea obiceiurilor \u015fi a tradi\u0163iilor face ca societatea s\u0103 devin\u0103 omogen\u0103 \u015fi istoria s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een via\u0163a lor. Serviciile guvernamentale sunt prezente \u00een aglomer\u0103rile rurale, \u00een timp ce \u00een cele din ad\u00e2ncurile mla\u015ftinilor \u015fi \u00een cele \u00eempr\u0103\u015ftiate serviciile sunt aproape lips\u0103.<\/p>\n<figure id=\"attachment_13668\" aria-describedby=\"caption-attachment-13668\" style=\"width: 174px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/mlastinile-sunt-sperante-care-plutesc-pe-papura\/12-3\/\" rel=\"attachment wp-att-13668\"><img loading=\"lazy\" class=\"wp-image-13668 size-medium\" src=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/12-174x300.jpg\" alt=\"\" width=\"174\" height=\"300\" data-id=\"13668\" srcset=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/12-174x300.jpg 174w, https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/12.jpg 308w\" sizes=\"(max-width: 174px) 100vw, 174px\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-13668\" class=\"wp-caption-text\">Sursa &#8211; HTTP:\/\/INDAYEAR3STUDIO1718S1.BLOGSPOT.COM\/2017\/09\/SAKDIPATS-VERNACULAR-ARCHITECTURE-STUDY.HTML.<\/figcaption><\/figure>\n<p>Acum 5000 de ani \u00ee.e.n.arhitectura rural\u0103 irakian\u0103 a primit ca mo\u015ftenire cel mai frumos\u00a0 exemplar de case din papur\u0103 sub form\u0103 de tunel cu arcade,\u00a0 acoperite cu rogojini, prev\u0103zute cu sistem de aerisire \u00een partea joas\u0103 a arcadelor \u015fi aerisire bioclimatic\u0103. Casa este orientat\u0103 c\u0103tre Mecca (SV), iar locatarii \u015fi-au \u00eendreptat studiul arhitecturii c\u0103tre util, frumos \u015fi sustenabil. Aceas\u0103 orientare a devenit valoarea estetic\u0103 \u015fi bioclimatic\u0103 a stabilit\u0103\u0163ii rurale din sudul \u00ccrakului. Grupurile de locuin\u0163e (sate) sunt orientate pe aceea\u015fi direc\u0163ie. Gospod\u0103riile au o orientare pe direc\u0163ia unui flux de ap\u0103, iar cealalt\u0103 orientare \u00een direc\u0163ia apelor curate, strecurate de papur\u0103 \u015fi de stuful des din mla\u015ftin\u0103, care au rol de purificare \u015fi sterilizare ecologic\u0103. Aceast\u0103 utilizare a apelor reprezint\u0103 principiul sustenabilit\u0103\u0163ii \u00een folosirea apei.\u00cen t\u0103bli\u0163ele de lut apar aceste tipuri de case din stuf cu o vechime de peste 9000 de ani. Este vorba de case construite \u00een mla\u015ftinile din sudul \u00ccrakului. Localnicii \u015fi-au construit mediul lor potrivit spiritului de adunare social\u0103 numit\u0103\u201d Fezaa\u201d = s\u0103ritori; veseli; locali. Femeia are un rol principal, social, economic \u015fi me\u015fte\u015fug\u0103resc. Via\u0163a lor de semi-nomanzi este \u00eentr-o continu\u0103 mi\u015fcare conforn cerin\u0163elor vie\u0163ii lor \u015fi ale animalelor, ei se deplaseaz\u0103 cu animalele \u00een ad\u00e2ncurile mla\u015ftinilor \u00een func\u0163ie de anotimpuri \u015fi de condi\u0163iile climatice. Este o mi\u015fcare colectiv\u0103, impus\u0103 de o rela\u0163ie de clan. Locuin\u0163ele caracteristice sunt case simple de tip\u201d sarifa\u201d care sunt de asemenea, cele mai frecvente locuin\u0163e din zonele ml\u0103\u015ftinoase.<\/p>\n<p><strong>Tipuri de locuin\u0163e construite \u00een mla\u015ftini<\/strong><\/p>\n<figure id=\"attachment_13669\" aria-describedby=\"caption-attachment-13669\" style=\"width: 214px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/mlastinile-sunt-sperante-care-plutesc-pe-papura\/attachment\/123\/\" rel=\"attachment wp-att-13669\"><img loading=\"lazy\" class=\"wp-image-13669 size-full\" src=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/123.jpg\" alt=\"\" width=\"214\" height=\"277\" data-id=\"13669\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-13669\" class=\"wp-caption-text\">Sursa &#8211; https:\/\/www.gettyimages.ae\/detail\/news-photo\/intricate-lattice-doorway-of-*traditional-marsh-arab-reed-news-photo\/980260018<\/figcaption><\/figure>\n<p>Tipurile de locuin\u0163e construite \u00een mla\u015ftini difer\u0103 \u00een func\u0163ie de materialul de construc\u0163ie, loca\u0163ia casei \u015fi scopul lor.<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Sarifa<\/strong>: este cel mai vechi \u015fi cunoscut tip de locuin\u0163\u0103 ; se construie\u015fte din stuf \u015fi tufi\u015furi \u015fi are o form\u0103 dreptunghiular\u0103, cu o suprafa\u021b\u0103 de 25 mp. \u015fi un acoperi\u015f sub\u0163ire vegetal .<\/li>\n<li><strong>Hut<\/strong>: este asem\u0103n\u0103tor cu sarifa dar zidurile sunt din noroi, au form\u0103 p\u0103trat\u0103 sau dreptunghiular\u0103, cu acoperi\u015f curbat. Aceste colibe se g\u0103sesc la marginea mla\u015ftinei unde nu se produc inunda\u0163ii.<\/li>\n<li><strong>Sitra: <\/strong>este ad\u0103post pentru animale construit din stuf \u015fi noroi, se construie\u015fte l\u00e2ng\u0103 casa familiei.<\/li>\n<li><strong>Mudhif :<\/strong> acesta nu poate fi considerat locuin\u0163\u0103, ci mai de grab\u0103 este un loc de primit oaspe\u0163i sau de reuniune a tribului sau a satului; la construc\u0163ia lui particip\u0103 to\u0163i locuitorii satului. \u00cen aceast\u0103 construc\u0163ie se v\u0103d abilit\u0103\u0163ile \u015fi creativitatea arhitectural\u0103. Este o cl\u0103dire arcuit\u0103 din stuf dar mult mai mare, mai \u00eenalt\u0103 \u015fi mai lung\u0103 fa\u0163\u0103 de cele zonale<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Tipuri de a\u0219ez\u0103ri<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen zonele ml\u0103\u015ftinoase irakiene sunt mai multe tipuri de a\u0219ez\u0103ri, clasificate \u00een func\u0163ie de suprafa\u0163\u0103, de condi\u0163iile climatice, de condi\u0163iile apei \u015fi tipurile de vegeta\u0163ie, astfel:<\/p>\n<ul>\n<li>a\u015fez\u0103ri construite la marginea mla\u015ftinilor, pe suprafe\u0163e de teren mai \u00eenalte (selef).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Fiecare a\u015fezare rural\u0103 cuprinde \u00eentre 100 \u015fi 300 de colibe mici cu un spa\u0163iu central construit pentru reuniunea familiei sau pentru musafiri (mudhif). Aceste a\u015fez\u0103ri sunt, de obicei, mai mari dec\u00e2t cele din mla\u015ftini. \u00cen zonele inundabile a\u015fez\u0103rile sunt mutabile.<\/p>\n<ul>\n<li>a\u015fez\u0103ri pe insule naturale (ishan) ; acestea sunt locuite de cresc\u0103torii de bivoli de ap\u0103. Aceste insule sunt deasupra nivelului apei cu aproximativ 3m, unele sunt chiar \u015fi a\u015fa inundate \u00een sezoanele ploioase. Sunt insule mici, cu 30-40 de colibe din stuf, dar \u015fi mari, cu p\u00e2n\u0103 la 500 de colibe.<\/li>\n<li>a\u015fez\u0103ri pe insulele artificiale permanente; acestea sunt insule numite \u201cchibasha\u201d \u015fi con\u0163in mai multe straturi de stuf intercalate cu noroi, compresate \u015fi stabilizate prin picioroange. Fiecare insul\u0103 are \u00eentre 15-25 de locuin\u0163e.<\/li>\n<li>a\u015fez\u0103ri pe insulele artificiale mobile, numite \u201cdibin\u201d sau \u201cdubun\u201d. Insulele mobile sunt construite de cresc\u0103torii de animale, care pot fi mutate ca o plut\u0103 dintr-un loc \u00een altul.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Principalele mla\u015ftini irakiene: <\/strong><\/p>\n<p>Al\u2013Hammar este mla\u015ftina situat\u0103 la sud de Eufrat \u015fi se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een vest la grani\u0163a cu ora\u015ful Basra pe Shatt-Al-Arab \u00een est. La sud este m\u0103rginit\u0103 de centura de nisip a de\u015fertului de sud. Aceast\u0103 zon\u0103 ml\u0103\u015ftinoas\u0103 acoperea \u00een anii \u201c70 aproximativ 2800 km\u00b2 de mla\u015ftin\u0103 \u015fi locuri permanente care \u00een sezoanele ploioase \u015fi de inunda\u0163ii ajungea la peste 45000 km\u00b2. Lungime ei este de aproximativ 120 km, iar l\u0103\u0163imea de 25 km. \u00cen timpul verilor uscate o parte din mla\u015ftin\u0103 s-a uscat \u015fi a dus la apari\u0163ia insulelor.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <sub>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/sub><\/p>\n<p>Mla\u015ftinile Centrale (Qurnah) se \u00eentind \u00eentre r\u00e2urile Tigru la est \u015fi Eufrat \u00een partea de sud. Suprafa\u0163a lor apare ca un triunghi format de ora\u015fele Nasiriyah, Amara \u015fi Basra.<\/p>\n<p>Mla\u015ftina central\u0103 a acoperit o suprafa\u0163\u0103 de 3000 km\u00b2, cu zone dense de trestie \u00eenalt\u0103, intercalate cu zone agricole pentru cultivarea orezului.<\/p>\n<p>Al-Huwaiza se afl\u0103 la est de r\u00e2ul Tigru, la grani\u0163a cu Iran, \u00een nordul ora\u015fului Amara. Are o \u00eentindere de aproximativ 80 km de la nord la sud, cu o l\u0103\u0163ime de 30 km, iar suprafa\u0163a este de aproximativ 2350 km2m conform m\u0103sur\u0103torilor din anul 1976.<\/p>\n<p>Partea nordic\u0103 \u015fi central\u0103 a mla\u015ftinilor este permanent\u0103, dar partea sudic\u0103 devine din ce \u00een ce mai mult sezonier\u0103 \u00een func\u0163ie de cantitatea de ap\u0103 acumulat\u0103. Ad\u00e2ncime totala ajunge p\u00e2n\u0103 la 6 m \u00een nordul mla\u015ftinei.<\/p>\n<figure id=\"attachment_13670\" aria-describedby=\"caption-attachment-13670\" style=\"width: 821px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/mlastinile-sunt-sperante-care-plutesc-pe-papura\/attachment\/1234\/\" rel=\"attachment wp-att-13670\"><img loading=\"lazy\" class=\"wp-image-13670 size-full\" src=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/1234.jpg\" alt=\"\" width=\"821\" height=\"426\" data-id=\"13670\" srcset=\"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/1234.jpg 821w, https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/1234-300x156.jpg 300w, https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/1234-768x398.jpg 768w\" sizes=\"(max-width: 821px) 100vw, 821px\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-13670\" class=\"wp-caption-text\">Sursa &#8211; https:\/\/www.researchgate.net\/figure\/Map-of-southern-Iraq-showing-i-the-former-extent-of-the-Mesopotamian-Marshlands-i_fig1_242583929<\/figcaption><\/figure>\n<p>Prin tehnologie, ora\u015ful devine un mecanism de revitalizare al ecosistemului acvatic, totul pentru reintroducerea mla\u015ftina\u0219ilor la mediul lor acvatic..Transform\u00e2nd mediul ml\u0103\u015ftinos dintr-un mediu natural rural nesistematizat brut \u00eentr-un mediu urban acvatic ecointeligent este o inova\u0163ie teoretic\u0103 necesar\u0103, deoarece mediul uman local a suferit traume imense din cauza schimb\u0103rilor ecologice radicale ale mediului natural, iar punerea lui \u00een practic\u0103 va duce la un proces ecologic echilibrat \u00een aceast\u0103 ecoregiune. Prin sustenabilitate \u015fi energie regenerabil\u0103 se conduce la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea mediului acvatic, la purificarea \u015fi conservarea apei dulci, la revenirea la parametrii normali ai micro \u015fi macroclimatului. Cel mai important lucru este stabilizarea \u015fi sporirea popula\u0163iei prin \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de trai, atragerea \u00een zon\u0103 de noi grupuri de oameni cu spirit de adaptare la acest mediu acvatic.\u00a0O strategie inteligent\u0103 poate transforma mla\u015ftinile irakiene dintr-un habitat\u00a0 natural \u00eentr-un ora\u015f ecointeligent. <strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>ORA\u0218UL ACVATIC <\/strong><\/p>\n<p>Un ora\u0219 acvatic propus se va dezvolta \u00een mediul natural mla\u015ftinos ca o solu\u021bie de evolu\u021bie din punct de vedere ecologic, ca un mecanism de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a rela\u021biei dintre mediul uman, mediul natural \u0219i mediul urban, toate trei aflate \u00een co-evolu\u021bie.\u00a0 Acest studiu este orientat c\u0103tre investigarea unui mediu bogat \u00een ecosisteme \u015fi biodiversitate, c\u0103tre dezvoltarea tehnologiei privind principiul ora\u015felor acvatice care men\u0163in balan\u0163a ecologic\u0103 a ecosistemului acvatic implant\u00e2ndu-se toate formele vitale.\u00a0\u00a0Acest proiect poate deveni o surs\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te politica unei dezvolt\u0103ri economice.<\/p>\n<p>\u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, trei obiective sunt avute \u00een vedere:<\/p>\n<ul>\n<li>dezvoltarea poten\u0163ialului economic, prin reglementarea situa\u021biei prezente, rezultate \u00een urma distrugerii ora\u015felor irakiene din cauze conflictelor armate, a intereselor interna\u021bionale, politice \u0219i geopolitice.<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>dezvoltarea poten\u0163ialului ecologic \u2013 prin repopularea \u015fi revitalizarea zonei.<\/li>\n<li>dezvoltarea poten\u0163ialului urbanistic \u2013 prin impulsionarea unor construc\u021bii specifice.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Mla\u0219tinile din sudul Irakului au o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 pentru contorizarea temperaturii \u0219i pentru ridicarea umidit\u0103\u021bii (reglarea senzorial\u0103 a climei) \u00eentr-un mediu foarte uscat oferind un bazin natural \u00een scopul depozit\u0103rii apelor, controleaz\u0103 consumul, \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te clima \u0219i regleaz\u0103 pericolele naturale (inunda\u021bii). P\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201d70 aceast\u0103 ecoregiune a fost controlat\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 din punct de vedere climatic prin bog\u0103\u021bia ecosistemului ml\u0103\u0219tinos. Perioada de dup\u0103 anii \u201d70 p\u00e2n\u0103 \u00een 2003 a fost un \u0219oc ecologic \u0219i climatic din lipsa apelor.<\/p>\n<p>Toat\u0103 zona mla\u0219tinilor \u00eenainte de anii \u201d90 acoperea pu\u021burile de petrol existente (nedescoperite). Dup\u0103 uscarea mla\u0219tinilor \u00een aceast\u0103 zon\u0103 petrolul a ap\u0103rut la suprafa\u021ba solului, a \u00eenceput s\u0103 emit\u0103 gaze \u0219i mirosuri care au dus la distrugerea ecologic\u0103, ridicarea temperaturii, sc\u0103derea umidit\u0103\u021bii \u0219i m\u0103rirea cantit\u0103\u021bii de evaporare. Popula\u0163ia mla\u015ftinei a migrat spre zonele urbane \u015fi prin revitalizarea zonei se dore\u015fte \u015fi repopularea ei prin re\u00eentoarcerea locuitorilor.<\/p>\n<p><strong>ORA\u0218 INTELIGENT <\/strong><\/p>\n<p>Un ora\u015f \u00eenfloritor are o rela\u0163ie simbiotic\u0103 cu apa. Ora\u015ful inteligent plutitor \u00een mla\u015ftinile irakiene este o necesitate urbanistic\u0103, biologic\u0103, climatic\u0103, economic\u0103 \u0219i social\u0103 ce ofer\u0103 o evolu\u021bie eficient\u0103 ciclului natural \u00een vederea dezvolt\u0103rii bazinelor de ap\u0103 potabil\u0103.<\/p>\n<p>Doi pa\u015fi trebuiesc parcur\u015fi \u00eenainte de fondarea ora\u015fului inteligent:<\/p>\n<ul>\n<li>Consum inteligent de ap\u0103 \u2013 consumul de ap\u0103 va cre\u015fte de 3 ori, de aceea trebuiesc f\u0103cute sta\u0163ii de tratare a apelor uzate, sisteme de iriga\u0163ii inteligente, folosirea \u015fi reciclarea apei de ploaie.<\/li>\n<li>Precau\u021bii \u00een planificarea urban\u0103, schimb\u0103rile climatice \u015fi geopolitice au ac\u0163ionat negativ asupra mla\u015ftinilor care reprezint\u0103 parte principal\u0103 natural\u0103 a echilibrului ecosistemului. Dup\u0103 ac\u0163iunile negative care au distrus mla\u015ftinile Irakului \u015fi dup\u0103 cunoa\u015fterea importan\u0163ei lor suntem obliga\u0163i s\u0103 adop\u0103m un dialog practic \u015fi armonic cu aceast\u0103 parte din natur\u0103 printr-un mod intelligent \u0219i productiv pentru recuperarea \u00eentregului ecosistem umed. \u00cen aceste condi\u0163ii trebuiesc construite ora\u015fe care elimin\u0103 hibele ora\u015fului construit p\u00e2n\u0103 acum. Ora\u015fele plutitoare sunt func\u0163ionale prin sustenabilitate, durabilitate \u015fi energie regenerabil\u0103 care restaureaz\u0103 mediul acvatic din punct de vedere ecologic \u015fi tr\u0103ie\u015fte din resurse proprii biotice \u015fi abiotice. Un ora\u015f plutitor formeaz\u0103 un mediu asigurat \u015fi rezistent fa\u0163\u0103 de clim\u0103 deoarece unit\u0103\u0163ile de arhitectur\u0103 \u015fi modulele reac\u0163ioneaz\u0103 flexibil, plutitor fa\u0163\u0103 de valuri \u015fi fluxurile ridicate ale apelor. Construirea unor ora\u015fe \u015fi cl\u0103diri plutitoare \u00eentr-o form\u0103 durabil\u0103, rezistent\u0103 \u015fi viabil\u0103 se fac cu ajutorul, cercet\u0103torilor, arhitec\u0163ilor \u015fi urbani\u015ftilor, a speciali\u0219tilor economi\u0219ti, sociologi etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>CONCLUZII\u00a0 <em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p>\u00cen prezent, mla\u015ftinile din sudul Irakului sunt studiate \u0219i prezentate \u00een vederea restaur\u0103rii ecosistemului. Prin cursul necontrolat al apelor, at\u00e2t pe teritoriul irakian c\u00e2t \u015fi cel interna\u021bional, \u00een multe zone ml\u0103\u015ftinoase se poate \u00eencepe revitalizarea mediului, rena\u015fterea plantelor, re\u00eentoarcerea speciilor rare de p\u0103s\u0103ri migratoar \u015fi a animalelor.<\/p>\n<p>Din cauza salinit\u0103\u0163ii \u015fi a toxicit\u0103\u0163ii ridicate unele zone au o rat\u0103 de restaurare mic\u0103 fa\u021b\u0103 de nivelurile mla\u015ftinei naturale, cum ar fi mla\u0219tina Al-Hawaiza. \u00cen astfel de situa\u0163ii, se \u00eencearc\u0103 tratarea mediului prin sustentabilitate, a\u015fa cum au tr\u0103it sumerienii, fiind propus\u0103 rela\u0163ia om-mediu pentru protejarea sistemului acvatic \u015fi a biodiversit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>Se cunoa\u015fte c\u0103 apa nu este suficient\u0103 pentru re\u00eensufle\u0163irea tuturor mla\u015ftinilor din sudul Irakului \u015fi de aceea trebuie f\u0103cut un proiect prin care s\u0103 se poat\u0103 acumula apa ploilor \u015fi a inunda\u0163iilor (\u00een acest an \u2013martie 2019 \u2013 \u00een Irak au fost ploi abundente), s\u0103 se elimine de\u015feurile poluante, s\u0103 se foloseasc\u0103 experien\u021bele olandeze \u00een acest domeniu acvatic, iar \u00een agricultur\u0103 s\u0103 se foloseasc\u0103 metoda prin picurare.<\/p>\n<p>Programele interna\u0163ionale sunt \u00eendreptate asupra protej\u0103rii \u015fi cre\u015fterii plantelor, a pe\u015ftelui \u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii calit\u0103\u0163ii apei. Pentru restaurarea mla\u015ftinilor este nevoie de o politic\u0103 puternic\u0103 \u015fi eficient\u0103 pentru eliberarea surselor de ap\u0103 din \u0163\u0103rile vecine \u015fi de a m\u0103ri suprafa\u0163a zonei umede ca rezerva\u0163ie na\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>Pentru revitalizarea biotic\u0103 \u015fi stabilizare rural\u0103 sau urban\u0103 acvatic\u0103, \u00een toate formele de a\u015fez\u0103ri pe insule fixe, artificiale sau mobile, trebuiesc studiate: suprafa\u0163a geografic\u0103 pentru stabilirea planurilor de situa\u0163ii; proiecte strategice (calitatea designului \u00eencep\u00e2nd de la o unitate de locuit p\u00e2n\u0103 la a\u015fezarea urban\u0103 conform specificului zonal, geografic, climatic \u015fi uman).<\/p>\n<p><strong>Bibliografie: <\/strong><\/p>\n<p>1.Al khalaf.jasim mohammed. Iraq&#8217;s natural. economic and human geography.the Institute of Arab and International Studies. Edition31 .1965. (Arabic Edition).<\/p>\n<p>2.Hisak.Ammer.the marshes of the southern of Iraq. Al-marif publisher. Edition 1.1978. (Arabic Edition).<\/p>\n<p>3.Al sahaf.Mahdi. Water resources in Iraq and maintain it from pollution.Al huriah publisher.1976. (Arabic Edition).<\/p>\n<p>4.Al khaiad.hassan. Geography of Marshlands and Wetlands in Southern part of Iraq. the Institute of Arab and International Studies.1975. (Arabic Edition).<\/p>\n<p>5.Khalaf.hassan khalaf.The Marshlands topographic Demographic Study.Al murthada press fpr publishing.2005. (Arabic Edition).<\/p>\n<p>6.Selim.shakir Mustafa.Alchibaish: An anthropological study of a village in the marshes of Iraq.Part one.Al rabidah publishing institute .baghdad.1956. (Arabic Edition).<\/p>\n<p>7.Muhallil. naeem abdul muhallil. Marshlands nature witch between eternity and hope.the national library. first edition.2005. (Arabic Edition).<\/p>\n<p>8.Gavin Maxwell. A Reed Shaken by the Wind.Eland publisher.2003. (English Edition).<\/p>\n<p>9.Al hasnawi. mahdi. marshlands: Sumer civilization The last charms of the present. Baghdad. Cultural Affairs.2004. (Arabic Edition).<\/p>\n<ol start=\"17\">\n<li>Karn. S.K. Harada.H. Surface water pollution in three urban. territories. of Nepal India and Bangladesh. Environmental Manage. 2001. (English Edition). (English Edition).<\/li>\n<li>Lee. J. A. Cho. K. J. Known. O. S. and Chung. I. K. A study on the environmental factors in Naktong estuarine ecosystem. J. Phycol.1993. (English Edition).<\/li>\n<li>.Loid. twin river abrid history of the iraq the times to the present day. oxford. 1943. (English Edition).Todd. D. K. Ground Water Hydrology, publisher: John Wiely and Sons. Inc.. N.Y.1980. (English Edition).<\/li>\n<li>New Eden project. final report-draft. Italian ministry of environment and territory. free Iraq foundation. March 2004. (English Edition).<\/li>\n<li>Young .Gavin .Return to the marshes .London.1977. (English Edition).<\/li>\n<li>Georges . Roux . Recently discovered ancient sites in the Hammer district (southern Iraq ) . summer . vol .16.1960 . (English Edition).<\/li>\n<li>Government of Iraq . ministry of Development . development board . Ground water resources of Iraq . vol . ll . Mesopotamian parsons . 1957 . (English Edition).<\/li>\n<li>Alwash .Suzanne .Eden Again .Hope in the marshes of Iraq .Elegance printing .Hong Kong .2013. (English Edition).<\/li>\n<li>Al-Zahawi.M . A preliminary study of the possibility of investing the marshes for tourist purposes.2004. (Arabic Edition).<\/li>\n<li>Al-Rawazig. S. Marshes of the south of Iraq. The Civilized Dialogue.2006. (English Edition).<\/li>\n<li>Al-Abbas H. Life variety in the region of the marshes in Iraq. Session of Conducting Environmental Researches.2005. . (Arabic Edition).<\/li>\n<li>Al-Hasnawi M.The marshes: the paradises of the past . the magic of the present. (1stedn.).<\/li>\n<\/ol>\n<p>House of Cultural Affairs. Baghdad. Iraq.2007. (Arabic Edition).<\/p>\n<ol start=\"22\">\n<li>Al-Taee M.The marshes in the south of Iraq. Al-Ostath.1969. (Arabic Edition).<\/li>\n<li>Yung K. Return to the marshes. Al-Mada Press. Iraq.2007. (English Edition).<\/li>\n<li>The Iraqi Marshlands: A human and environmental study. PETER CLARK and SEAN MAGEEAMAR International Charitable Foundation: 30 Nov. (English Edition).<\/li>\n<li>Appelo. C. A. J. and Postma. D.Geochemistry. Ground Water and Pollution. Rotterdam.\u00a0A. Balkama.1999. (English Edition).<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"1999\">\n<li>Wilfred.Thesiger. The marsh Arabs. Reprint Edition. Publisher: penguin books limited.2007. (English Edition).<\/li>\n<li>The Ahwar of Southern Iraq: Refuge of Biodiversity and the Relict Landscape of the Mesopotamian Cities. Nomination Dossier for Inscription of the Property on the World Heritage list. The Republic of Iraq.2014.<\/li>\n<li>Tobias Garstecki and Zuhair Amr. IUCN REGIONAL OFFICE FOR WEST ASIA .Biodiversity and Ecosystem.Management in the Iraqi Marshlands. Screening Study on Potential World Heritage Nomination.2011.<\/li>\n<li>The Floating City Project. Research Conducted between March 2013 and March 2014.the seasteading institute.<\/li>\n<\/ol>\n<p>http:\/\/www.seasteading.org\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/Floating-City-Project-Report4_25_2014.pdf.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Nota &#8211; Parerile exprimate in materiale apartin autorilor care au contribuit pe aceasta platforma si nu reprezinta neaparat pozitia oficiala a redactiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mla\u0219tinile sunt speran\u021be care plutesc pe papur\u0103 Un material realizat de arh. Oudai Al Zubaidi&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5795],"tags":[177,178,6136,4207,6135,6138,6137,6139],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13666"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13666"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13666\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13672,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13666\/revisions\/13672"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13666"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13666"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13666"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}