<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul este \u00een sine unul dintre subiectele fierbin\u0163i ale prezentului, dat\u0103 fiind situa\u0163ia sa actual\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi m\u0103 refer aici la problemele cu care acesta se confrunt\u0103: rata ridicat\u0103 a abandonului \u015fcolar \u2013 av\u00e2nd \u015fi ea drept cauze alte probleme, \u00een special s\u0103r\u0103cia \u2013 violen\u0163a \u00een \u015fcoli, manuale netip\u0103rite la timp, programa \u015fcolar\u0103 foarte \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u015fi insuficient adaptat\u0103 vremurilor, cadre didactice nepreg\u0103tite profesional, nemotivate (nici financiar nici altfel) \u2013 \u00eens\u0103 nu generalizez, iar \u015firul problemelor din sistemul nostru de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ar putea continua, dar nu despre asta a\u015f vrea s\u0103 discut\u0103m aici. Astfel c\u0103 se na\u015fte o curiozitate fireasc\u0103: oare cum st\u0103 situa\u0163ia la al\u0163ii, referindu-m\u0103 doar la trei dintre teritoriile francofone analizate \u00eentr-un articol de pres\u0103 din Journal de Queb\u00e9c.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul articolului, autorul \u2013 Mario Asselin \u2013 eviden\u0163iaz\u0103 \u00een analiza celor trei viziuni diferite ale unor sisteme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ce provin din trei spa\u0163ii francofone ce s-au confruntat adesea cu acelea\u015fi provoc\u0103ri, \u015fase<\/strong> diferen\u0163e; pe l\u00e2ng\u0103 aceste deosebiri, cea mai evident\u0103 fiind salariile dasc\u0103lilor din cele trei zone. \u015ei, a\u015fa cum probabil b\u0103nuie\u015fti, profesorii din Elve\u0163ia sunt mult mai bine pl\u0103ti\u0163i dec\u00e2t ceilal\u0163i, iar universit\u0103\u0163ile sunt mult mai accesibile, fiind gratuite.<\/p>\n Un alt capitol la care Elve\u0163ia este cu un pas \u00eenaintea Fran\u0163ei \u015fi a Qu\u00e9bec-ului este cel reprezentat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul profesional<\/strong>. Aici, \u00eenc\u0103 de la 15 ani, elevul beneficiaz\u0103 de o formare mixt\u0103, at\u00e2t teoretic\u0103, dar \u015fi practic\u0103, ceea ce-l ajut\u0103 foarte mult \u00een orientarea sa ulterioar\u0103, \u015ftiind clar dac\u0103 vrea s\u0103-\u015fi urmeze studiile superioare \u00eentr-un domeniu teoretic sau \u00eentr-unul specializat. \u015ei poate c\u0103 tocmai datorit\u0103 acestui aspect Elve\u0163ia este un stat cu o rat\u0103 a \u015fomajului printre cele mai sc\u0103zute. \u00cen parantez\u0103 fie spus, ce s\u0103 mai vorbim de Rom\u00e2nia, unde cineva, c\u00e2ndva, a avut ideea \u201egrozav\u0103\u201d de a desfiin\u0163a \u015fcolile profesionale \u015fi de meserii, iar acum dai doar peste \u201emeseria\u015fi\u201d (a se citi \u201ec\u00e2rpaci\u201d) care se pricep la orice \u015fi, concret, la nimic bine.<\/p>\n Dar s\u0103 revenim la \u201eoi\u0163ele\u201d lor francofone \u015fi la o alt\u0103 diferen\u0163\u0103 mai mult dec\u00e2t interesant\u0103 \u015fi anume la modul de rela\u0163ionare \u00eentre profesori \u015fi elevi<\/strong>, iar aici trebuie spus c\u0103 Fran\u0163a este coda\u015f\u0103 \u015fi la acest capitol; \u00een sensul c\u0103 \u00een Elve\u0163ia \u015fi \u00een Qu\u00e9bec profesorii au o rela\u0163ie mai apropiat\u0103 cu elevii, sunt ca o mare familie, a\u015f putea spune, ceea ce le confer\u0103 mai mult\u0103 \u00eencredere unii \u00een ceilal\u0163i, iar asta duce, evident, la o comunicare mai bun\u0103. Interesant este \u015fi faptul c\u0103 a\u015fa cum profesorii doresc s\u0103 cunoasc\u0103 familiile din care provin elevii lor, poate \u015fi elevii \u015fi-ar dori s\u0103 afle c\u00e2te ceva despre profesorul de la catedr\u0103, simte nevoia de al vedea mai uman, un om obi\u015fnuit, cu probleme, cu pasiuni, cu visuri, la fel ca oricare alt om. Dar asta nu se va putea \u00eent\u00e2mpla at\u00e2ta timp c\u00e2t profesorul nu \u015ftie s\u0103 \u00ee\u015fi apropie elevii \u015fi ridic\u0103 un zid invizibil \u00eentre el \u015fi ace\u015ftia, zid pe care el \u00eel consider\u0103 necesar pentru a impune un anume respect. \u00cens\u0103, pe de alt\u0103 parte, trebuie avut \u00een vedere \u015fi c\u00e2t de mult trebuie s\u0103 te apropii de elev, pentru c\u0103, spune Mario Asselin, \u00een Qu\u00e9bec, unii dintre profesori merg p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t \u201esunt prieteni pe Facebook\u201d cu elevii, ceea ce el nu-l consider\u0103 un lucru potrivit. Iar asta m\u0103 duce cu g\u00e2ndul c\u0103 \u015fi la noi am observat profesori care sunt \u201eprieteni pe Facebook\u201d cu elevii, \u00eens\u0103 de-aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la a afirma c\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia elevii se simt apropia\u0163i de profesorii lor \u015fi c\u0103 exist\u0103 o foarte bun\u0103 comunicare \u015fi respectul cuvenit, e cale lung\u0103; \u00eens\u0103, din nou, nu trebuie generalizat, exist\u0103 profesori \u015fi dasc\u0103li (pedagogi \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului). Ceea ce duce, inevitabil, la vorbele unei eleve din Fran\u0163a, referitor la valorile fondatoare ale Republicii Franceze: \u201eSe vorbe\u015fte mereu despre deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate, dar ea nu se plic\u0103 la \u015fcoal\u0103. Nu avem acelea\u015fi drepturi cu profesorii […]\u201d[1], iar jurnalistul \u00ee\u015fi aminte\u015fte de o fraz\u0103 pe care a citit-o \u00eentr-o revist\u0103 de pedagogie, conform c\u0103reia \u201e\u00eencrederea\u201d este \u201eun ingredient indispensabil pentru educa\u0163ie\u201d, \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd exist\u0103 o mai bun\u0103 cunoa\u015ftere a celuilalt \u015fi c\u00e2nd exist\u0103 respect reciproc, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u015fi \u00eencredere.<\/p>\n O alt\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre cele trei sisteme educa\u0163ionale este rolul comunit\u0103\u0163ii \u00een organizarea serviciilor educative<\/strong>. Astfel, \u00een timp ce \u00een provincia Qu\u00e9bec at\u00e2t salariile profesorilor, c\u00e2t \u015fi celelalte fonduri necesare educa\u0163iei na\u0163ionale vin de la stat, \u00een Elve\u0163ia, cantoanele \u015fi comunele, iar \u00een Fran\u0163a comunele, departamentele \u015fi regiunile contribuie cu cea mai mare parte a fondurilor, cu excep\u0163ia salariilor, care sunt asigurate de stat, at\u00e2t \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cel privat. Particularitatea sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Qu\u00e9bec este dat\u0103 de existen\u0163a a 72 de \u201ecommissions scolaires\u201d[2] ce ar corespunde \u00eentruc\u00e2tva inspectoratelor \u015fcolare din Rom\u00e2nia, iar \u00een Elve\u0163ia este dat\u0103 de faptul c\u0103 nu exist\u0103 un ministru al educa\u0163iei, responsabilitatea educa\u0163iei fiind de competen\u0163a cantoanelor, ceea ce favorizeaz\u0103 o descentralizare mult mai evident\u0103 dec\u00e2t \u00een Fran\u0163a. De aceea nu este deloc surprinz\u0103tor faptul c\u0103 exist\u0103 mult mai mult\u0103 birocra\u0163ie \u00een\u00a0 educa\u0163ie \u00een Qu\u00e9bec \u015fi \u00een Fran\u0163a, dec\u00e2t \u00een Elve\u0163ia.<\/p>\n Autonomia decizional\u0103<\/strong> este o alt\u0103 caracteristic\u0103 a institu\u0163iilor \u015fcolare publice din Elve\u0163ia, astfel c\u0103 un director de \u015fcoal\u0103 are libertatea de a angaja el \u00eensu\u015fi personalul didactic, iar institu\u0163ia de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pe care o conduce se bucur\u0103 de libertatea de a a-\u015fi alege institu\u0163iile partenere cu care s\u0103 colaboreze; ceea ce, \u00een Qu\u00e9bec aceste lucruri sunt aplicabile doar \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul privat. \u00cen Fran\u0163a, tendin\u0163a este de a oferi mai mult\u0103 autonomie institu\u0163iilor \u015fcolare, ca urmare a numeroaselor exemple de \u0163\u0103ri care au ob\u0163inut o cre\u015ftere a performan\u0163elor \u015fcolare datorit\u0103 acestui mod de abordare. De men\u0163ionat faptul c\u0103 elve\u0163ienii se orienteaz\u0103 mai mult spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul public \u015fi mai pu\u0163in spre cel privat.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte utilizarea tehnologiei<\/strong> \u015fi a internetului \u00een \u015fcolile din cele trei teritorii francofone, se poate spune c\u0103 \u00een Qu\u00e9bec a existat tendin\u0163a de a investi mai mult \u00een tehnologie, \u00eens\u0103 rezultatele nu au fost cele a\u015fteptate \u015fi acela\u015fi lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een Fran\u0163a, dar \u015fi \u00een Elve\u0163ia.<\/p>\n Diferen\u0163ierea pedagogic\u0103<\/strong> a constituit subiectul unor dezbateri at\u00e2t \u00een Fran\u0163a, c\u00e2t \u015fi \u00een Qu\u00e9bec \u015fi Elve\u0163ia. Problema, de\u015fi veche \u00een literatura de specialitate, este una mereu actual\u0103 \u015fi asta pentru c\u0103 oamenii sunt diferi\u0163i unii de ceilal\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte modul de g\u00e2ndire \u015fi de asimilare a cuno\u015ftin\u0163elor, ceea ce\u00a0 justific\u0103 \u00eentr-un fel necesitatea unei pedagogii diferen\u0163iate. Cu toate acestea, \u00een Fran\u0163a tema este relativ nou\u0103, \u00een timp ce \u00een Qu\u00e9bec, dar mai ales \u00een Elve\u0163ia, diferen\u0163ierea pedagogic\u0103 este aplicat\u0103 de ani buni \u015fi pare s\u0103 aib\u0103 un impact pozitiv asupra reu\u015fitei \u015fcolare \u015fi duc\u00e2nd astfel la o mai bun\u0103 gestionare a riscului de abandon \u015fcolar.<\/p>\n Ca o concluzie, cu toate aceste diferen\u0163e \u00eentre sistemele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din cele trei teritorii francofone, elevii sunt peste tot la fel, iar atunci c\u00e2nd sunt \u00eentreba\u0163i ce-\u015fi doresc cel mai mult referitor la \u015fcoal\u0103, ace\u015ftia spun c\u0103 vor o schimbare.<\/p>\n