{"id":12295,"date":"2017-09-13T17:20:22","date_gmt":"2017-09-13T17:20:22","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=12295"},"modified":"2017-09-13T17:20:22","modified_gmt":"2017-09-13T17:20:22","slug":"revitalizarea-patrimoniului-cultural-romanesc-in-dobrogea-si-cadrilater","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/revitalizarea-patrimoniului-cultural-romanesc-in-dobrogea-si-cadrilater\/","title":{"rendered":"Revitalizarea patrimoniului cultural rom\u00e2nesc \u00een Dobrogea \u015fi Cadrilater"},"content":{"rendered":"

\"21754355_1540326046024705_1749393856_n\"<\/a><\/b><\/p>\n

Zona Dobrogei \u015fi a Cadrilaterului p\u0103streaz\u0103 un patrimoniu material \u015fi natural deosebit de important pentru istoria \u0219i memoria cultural\u0103 a Rom\u00e2niei, dar care este prea pu\u021bin pus \u00een valoare pentru a fi cunoscut \u0219i apreciat de c\u0103tre publicul larg. Indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de acest peisaj cultural complex va conduce la degradarea sa iremediabil\u0103 \u0219i, implicit, la uitarea unei pagini din istoria Rom\u00e2niei. Aceasta este principala observa\u021bie a turului de cercetare ce a avut loc \u00eentre 7 \u0219i 10 septembrie 2017 \u0219i la care au participat peste 30 de speciali\u0219ti istorici, arhitec\u021bi, peisagi\u0219ti, dar \u0219i studen\u021bi \u0219i voluntary.<\/p>\n

Turul a fost organizat \u00een cadrul proiectului \u201eRevitalizarea patrimoniului cultural rom\u00e2nesc \u00een Dobrogea \u015fi Cadrilater\u201d<\/strong>, co-finan\u021bat de Administra\u021bia Fondului Cultural Na\u021bional (AFCN) \u0219i implementat, \u00een perioada iulie \u2013 noiembrie 2017, deAsocia\u021bia ARCH\u00c9<\/a>, \u00een parteneriat cu Filiala Teritorial\u0103 Bucure\u0219ti a Asocia\u021biei Peisagi\u0219tilor din Rom\u00e2nia<\/a>, Asocia\u021bia Istoria Artei <\/a>\u0219i Muzeul Na\u0163ional Cotroceni<\/a>. Proiectul, g\u00e2ndit \u00een contextul anivers\u0103rii centenarului Marii Uniri de la 1918 \u0219i al Anului European al Patrimoniului Cultural, \u00ee\u0219i propune s\u0103 readuc\u0103 \u00een aten\u021bia celor pasiona\u021bi de istorie, arhitectur\u0103, evolu\u021bie urban\u0103 \u0219i peisaje, o regiune care \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t plajele \u00eensorite ale M\u0103rii Negre. Acesta se bucur\u0103 de un interes deosebit din partea speciali\u0219tilor implica\u021bi, invita\u021bi s\u0103 evalueze, s\u0103 dezbat\u0103 \u0219i s\u0103 propun\u0103 solu\u021bii de revitalizare a principalelor obiective de patrimoniu, cu scopul de a transforma regiunea Dobrogei \u00eentr-o destina\u021bie cultural\u0103 de excep\u021bie.<\/p>\n

\"dobrogea<\/a><\/p>\n

Incursiune \u00een #DobrogeaCultural\u0103<\/strong><\/p>\n

Vizita de studiu a cuprins obiective din partea rom\u00e2neasc\u0103 a Dobrogei, dar \u0219i din cea de dincolo de grani\u021bele actuale ale Rom\u00e2niei, din Cadrilater. Echipa interdisciplinar\u0103 de speciali\u0219ti \u0219i-a \u00eendreptat aten\u021bia c\u0103tre patrimoniul construit (centrul istoric, faleza \u015fi portul vechi al Constan\u0163ei, satele vernaculare \u0219i regale din sudul Dobrogei, vilele de la Balcic), patrimoniul arheologic (monumentul \u0219i ruinele antice de la Adamclisi), patrimoniul funerar \u015fi comemorativ (Dobrici \u0219i Turtucaia), patrimoniul industrial (podul de la Cernavod\u0103 \u0219i moara Chrissoveloni, cea mai mare din Peninsula Balcanic\u0103) \u0219i patrimoniul peisagistic (gr\u0103dinile reginei Maria de la Balcic, peisajul viticol-vinifer Murfatlar).<\/p>\n

\"dobrogea<\/a><\/p>\n

Arhitect Raluca Zaharia, Asocia\u021bia ARCH\u00c9: <\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eProiectul reprezint\u0103 recuperarea unor personalit\u0103\u021bi, locuri, povestiri din perioada interbelic\u0103 \u0219i nu numai ce sunt sortite pieirii \u00een epoca globaliz\u0103rii. Din punct de vedere arhitectural, urban \u015fi al peisajului, obiectivele vizitate sunt reprezentative pentru regiunea multicultural\u0103 a Dobrogei \u015fi Cadrilaterului. Printre acestea sunt de vizitat \u00eentr-o cheie a modernit\u0103\u021bii: Constan\u021ba peninsular\u0103 – cu patrimoniul ei construit \u00een degradare, Balcicul – sintez\u0103 a pitorescului p\u0103strat de creatorii s\u0103i de patrimoniu cultural-artistic (G.D. Mugur, Octavian Mo\u015fescu, Ion Pillat, Cecilia Cu\u021bescu-Storck), peisager (Jules Jeaninne, Carol Guttman) \u015fi construit (arh. Duiliu Marcu, Henrietta Delavrancea-Gibory, Emil Gune\u015f, Paul Sm\u0103r\u0103ndescu, Dimitrie Ghiulamila) sub patronajul Reginei Maria \u015fi administrarea primarului George Fotino, situat \u00een continuarea tradi\u021biei locale. \u021ainta proiectului este publicul larg, care prin vizitarea in situ a acestor obiective poate determina o reac\u021bie din partea comunit\u0103\u021bii, a proprietarilor \u015fi a autorit\u0103\u021bilor publice locale \u00een spiritul conserv\u0103rii \u015fi restaur\u0103rii patrimoniului. Un caz aparte sunt vilele supravie\u021buitoare din Balcic ale arhitectei Henrietta Delavrancea care, de\u015fi aflate \u00eentr-un proces accelerat de degradare, se pot reabilita \u015fi transforma \u00een locuin\u021be moderne sau unit\u0103\u021bi de cazare.\u201d<\/p>\n

\"dobrogea<\/a><\/p>\n

Peisagist dr. Diana Culescu, pre\u0219edinte ASop Rom\u00e2nia:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eDincolo de a pune laolalt\u0103 speciali\u0219ti din domenii extrem de diverse este important de retinut fapul c\u0103 acest demers inovator urm\u0103re\u0219te fundamentarea trecerii de la un „consum” sporadic, punctual, sezonier al elementelor de patrimoniu la unul care s\u0103 graviteze \u00een jurul acestora pe tot parcursul anului. Nu mai pu\u021bin important este faptul c\u0103 proiectul consider\u0103 deopotriv\u0103 elemente naturale c\u00e2t \u0219i obiective create de om ca fiind parte a patrimoniului nostru pe care trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 \u00eel apreciem \u0219i s\u0103 \u00eel valoriz\u0103m.\u201d<\/p>\n

Iat\u0103 \u0219i impresiile Dr. \u0218tefania Dinu, director general adjunct al Muzeului Na\u021bional Cotroceni:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eJude\u021bul Constan\u021ba cu istoria lui milenar\u0103, cu cet\u0103\u021bile romane care arat\u0103 ingeniozitatea inginerilor romani, stranietatea \u0219i \u00een acelea\u0219i timp frumuse\u021bea reliefului dobrogean sunt elemente care trebuie urgent valorificate din punct de vedere istoric \u0219i nu numai. Este trist, dureros \u0219i revolt\u0103tor s\u0103 vezi starea jalnic\u0103 a Cazinoului, monument Art Nouveau de mare valoare artistic\u0103, a caselor din centrul vechi al ora\u0219ului construite \u00een cursul sec. al XIX- lea \u0219i \u00eenceputul sec. al XX, care arat\u0103 un centru urban cosmopolit la malul M\u0103rii Negre, de vilegiatur\u0103 \u0219i unul dintre cele mai mari porturi ale Europei. Teritoriul de la Sud de Dun\u0103re, Cadrilaterul, care \u00eentre 1913-1940 s-a aflat \u00een componen\u021ba Statului Rom\u00e2n, ad\u0103poste\u0219te urme rom\u00e2ne\u0219ti de excep\u021bie. De asemenea, ora\u0219ul Balcic, cu palatul Reginei Maria, cu ceea ce se mai p\u0103streaz\u0103 din re\u0219edin\u021bele elitei politice, culturale \u0219i artistice rom\u00e2ne\u0219ti, din p\u0103cate foarte pu\u021bine, cu interferen\u021ba unor culturi na\u021bionale specifice zonei Balcanilor \u0219i cu un peisaj de vis. Marea \u0219i mun\u021bii de calcar, str\u0103du\u021bele acoperite cu piatr\u0103 de Balcic \u0219i arhitectura specific\u0103 zonei mediteraneene, care se mai p\u0103streaz\u0103, dau ora\u0219ului un aer pitoresc \u0219i un farmec aparte. Ora\u0219ul Dobrici, fostul Bazargic, unde arhitectura comunist\u0103 din perioada ’60-’70 este foarte pregnant\u0103, un ora\u0219 care nu impresioneaz\u0103 la prima vedere, dar care ad\u0103poste\u0219te un cimitir al eroilor c\u0103zu\u021bi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Aici \u00ee\u0219i dorm somnul de veci solda\u021bi rom\u00e2ni, bulgari, evrei, musulmani, germani, unii identifica\u021bi iar al\u021bii necunoscu\u021bi, un loc al memoriei care emo\u021bioneaz\u0103 \u0219i aminte\u0219te tuturor c\u0103 \u00een fa\u021ba mor\u021bii to\u021bi oamenii sunt egali \u0219i c\u0103 r\u0103zboaiele sunt duse de oameni \u00eempotriva altor oameni, iar pierderile sunt incomensurabile. Ultimul obiectiv din traseul nostru a fost Turtucaia, care \u00eenseamn\u0103 o pagin\u0103 trist\u0103 \u00een istoria particip\u0103rii Rom\u00e2niei la Primul R\u0103zboi Mondial, dar care a demonstrat c\u0103 f\u0103r\u0103 o armat\u0103 bine pus\u0103 la punct, f\u0103r\u0103 o strategie militar\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 a cunoa\u0219te poten\u021bialul de lupt\u0103 al inamicului nu se poate c\u00e2\u0219tiga un r\u0103zboi. Participarea Rom\u00e2niei la Primul R\u0103zboi Mondial a \u00eensemnat lupta pentru re\u00eentregire na\u021bional\u0103, care, cu mari sacrificii pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, dar \u0219i \u00een spatele frontului, s-a realizat la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, \u0219i de la care, \u00een anul 2018, vom s\u0103rb\u0103tori 100 de ani. Dobrogea \u0219i Cadrilaterul sunt dou\u0103 zone unicat, unde turismul cultural \u0219i istoric ar putea atrage foarte mul\u021bi turi\u0219ti \u0219i care ar putea rena\u0219te dac\u0103 autorit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria s-ar implica mai mult \u0219i mai responsabil \u00een promovarea, conservarea \u0219i valorificarea acestui patrimoniu.\u201d<\/p>\n

Strategie de <\/strong>revitalizare pentru Dobrogea \u015fi Cadrilater<\/strong><\/p>\n

Inten\u0163iile proiectului \u201eRevitalizarea patrimoniului cultural rom\u00e2nesc \u00een Dobrogea \u015fi Cadrilater\u201d<\/strong> se \u00eenscriu \u00eentr-o linie prezent\u0103 la nivel european \u0219i interna\u0163ional ce vizeaz\u0103 noi metode de promovare a valorilor culturale. Dup\u0103 incursiunile \u00een arhivele na\u021bionale \u0219i jude\u021bene, prin muzee, biblioteci \u0219i campania de cercetare \u00een teren, speciali\u0219tii implica\u021bi \u00een proiect vor pune la dispozi\u021bia publicului \u0219i a altor actori interesa\u021bi o bro\u0219ur\u0103 informativ\u0103 ce va con\u021bine o sintez\u0103 a rezultatelor cercet\u0103rii \u0219i, desigur, pove\u0219ti mai pu\u021bin cunoscute ale Dobrogei care s\u0103 \u00eembie la explor\u0103ri culturale. Pentru to\u021bi cei care vor s\u0103 cunoasc\u0103 mai bine regiunea \u0219i istoria ei, se vor elabora\/testa c\u00e2teva propuneri de tururi culturale, dup\u0103 modelul de succes Castle Break <\/a>al Asocia\u021biei ARCH\u00c9, care vor cuprinde obiective de patrimoniu relevante pentru memoria local\u0103. \u00cen context mai larg, proiectul este un pas important \u00een \u00eencercarea de a documenta o strategie regional\u0103 de salvare, conservare, restaurare \u015fi punere \u00een valoare a mo\u0219tenirii culturale milenare de la malul M\u0103rii Negre.<\/p>\n

Concluziile proiectului vor fi discutate \u00een cadrul unei conferin\u021be care va avea loc pe 26 octombrie 2017, la Muzeul Na\u021bional Cotroceni, la care sunt invita\u021bi to\u021bi cei interesa\u021bi de revitalizarea peisajului cultural dobrogean.<\/p>\n

Pentru a reu\u0219i impunerea Dobrogei ca destina\u021bie cultural\u0103 este nevoie \u00eens\u0103 de un efort comun, de o colaborare inter-institu\u021bional\u0103, care s\u0103 completeze proiectul ini\u021biat de c\u0103tre Asocia\u021bia ARCHE \u0219i partenerii s\u0103i.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 partenerii principali, proiectul cultural este sus\u021binut de Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei<\/a>, Centrul Local Constan\u021ba \u201eCerceta\u0219ii Marini\u201d alOrganiza\u021biei Nationale Cerceta\u0219ii Rom\u00e2niei<\/a> \u0219iClubul de jurnalism Tineret \u00een (re)Ac\u021biune al Asocia\u021biei de Tineret \u201eEu, tu \u0219i ei\u201d<\/a>.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zona Dobrogei \u015fi a Cadrilaterului p\u0103streaz\u0103 un patrimoniu material \u015fi natural deosebit de important pentru…<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5212,5405,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12295"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12295"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12295\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12300,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12295\/revisions\/12300"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12295"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12295"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12295"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}