{"id":11440,"date":"2017-02-21T14:52:37","date_gmt":"2017-02-21T14:52:37","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=11440"},"modified":"2017-02-21T14:52:37","modified_gmt":"2017-02-21T14:52:37","slug":"socializare-si-divertisment-la-1900","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/socializare-si-divertisment-la-1900\/","title":{"rendered":"Socializare \u0219i divertisment la 1900"},"content":{"rendered":"

Palatul Culturii, simbol incontestabil al Ia\u0219iului, \u0219i-a redeschis por\u021bile \u00een urm\u0103 cu aproximativ un an, evenimentul afl\u00e2ndu-se sub semnul puternicilor impresii pe care ac\u021biunile de restaurare le-au generat. Spa\u021biul care pune un trec\u0103tor \u00een ipostaza unui necunoscut apar\u021bin\u00e2nd secolului trecut, g\u0103zdui\u0219te \u00een prezent expozi\u021bii dintre cele mai variate, fie ele temporare, fie permanente. Socializare \u0219i divertisment la 1900<\/em> \u0219i-a f\u0103cut cuib \u00een cadrul Muzeulului de Istorie a Moldovei, obiectele ce definesc caracterul expozi\u021biei spun\u00e2nd povestea unor activit\u0103\u021bi nu prea \u00eendep\u0103rtate codianului nostru, dar care ast\u0103zi nu \u00ee\u0219i mai g\u0103sesc locul \u00een r\u00e2ndul noilor preocup\u0103ri.<\/p>\n

\"1\"<\/a><\/p>\n

\"2\"<\/a><\/p>\n

Cele \u0219ase \u00eenc\u0103peri ale muzeului se constituie ca spa\u021biu oprit \u00een timp, unde privirile sunt atrase de m\u0103rturii ale vremii sub forma pieselor de mobilier, a armelor, a diverselor elemente ce alc\u0103tuiau armura unui soldat, a uniformelor de ofi\u021beri. La acestea se adaug\u0103, bine\u00een\u021beles, \u0219i obiectele vestimentare, bijuteriile, albumele cu fotografii \u00een care se citesc nostalgii \u0219i \u00eentreb\u0103ri. Pere\u021bii albi r\u0103m\u00e2n panouri simple care pun \u00een valoare exponatele, f\u0103r\u0103 a fi \u00eenc\u0103rca\u021bi de alte \u00eencerc\u0103ri de a l\u0103sa zid\u0103ria aparent\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie detalii despre structura monumentului arhitectural.<\/p>\n

\"3\"<\/a><\/p>\n

\"4\"<\/a><\/p>\n

\u00cenainte de a se afla fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu obiectele ce \u00een urm\u0103 cu un secol f\u0103ceau parte din seria lian\u021bilor care \u00eenlesneau sociliazirea \u0219i variatele moduri de petrecere a timpului liber, vizitatorul ia contact cu istoria Palatului Culturii, monument realizat de I. D. Berindei, personalitate marcant\u0103 a spa\u021biului arhitectural rom\u00e2nesc. At\u00e2t parcurgerea studiilor superioare \u00eentr-un mediu parisian, c\u00e2t \u0219i c\u0103l\u0103toriile \u00een Occident au constituit pentru t\u00e2n\u0103rul de atunci momente importante \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i asimilarea stilului gotic \u00een totalitate, motiv pentru care obiectul s-a materializat sub forma unui neogotic str\u0103in ora\u0219ului neoclasic din perioada respectiv\u0103. Astfel, silueta Palatului de Justi\u021bie, a\u0219a cum era asimilat atunci, a \u00eenceput s\u0103 se \u00eenal\u021be pe locul vechiului edificiu, cu aceea\u0219i func\u021bie, distrus \u00een urma unui incendiu. Pe l\u00e2ng\u0103 inova\u021bia stilistic\u0103 pe care o reprezenta pentru ora\u0219, acesta era, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, un sistem complex alc\u0103tuit din tehnologii moderne.<\/p>\n

\"5\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen completarea informa\u021biilor anterioare, tind s\u0103 cred c\u0103 cel mai important element al expozi\u021biei \u00eel constituie chiar funda\u021bia, care se dezv\u0103luie privitorilor prin intermediul unor suprafe\u021be vitrate, care, dincolo de faptul c\u0103 permit o circula\u021bie liber\u0103, creeaz\u0103 o emo\u021bie aparte \u0219i un alt fel de a interac\u021biona cu edificiul \u00eensu\u0219i, cu istoria. Pe aceea\u0219i linie, se \u00eencadreaz\u0103 \u0219i elementele de finisaj interior ad\u0103ugate \u00een una din \u00eenc\u0103perile muzeului, \u00eentruc\u00e2t recreeaz\u0103 impresia unui spa\u021biu locuit din secolul trecut. Lambriul din lemn \u00eembog\u0103\u021bit cu ornamente vegetale aduce o atmosfer\u0103 cald\u0103, aerisit\u0103, elimin\u00e2nd o senza\u021bie de ostilitate care ar fi putut s\u0103 se a\u0219tern\u0103 \u00eentr-un cadru \u00een totalitate alb, lipsit de personalitate. Mobila, la r\u00e2ndul ei, umple spa\u021biul, iar nuan\u021bele de brun \u00eenchis contrasteaz\u0103 armonios cu ocrul lemnului care \u00eembrac\u0103 pere\u021bii \u0219i cu albul mat. \u00cen acest cadru, masa alungit\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de trei scaune dimensionate \u00een func\u021bie de ierarhia personalit\u0103\u021bilor care urmau s\u0103 le ocupe sunt caracterizate de o masivitate \u00eendulcit\u0103 de decora\u021bii subtile, altern\u00e2nd cu unele mai prezente. Se observ\u0103 c\u0103 de\u0219i sunt ad\u0103ugate elemente care denot\u0103 o ne\u00een\u021belegere a materialui, \u00eentruc\u00e2t traversele scaunelor aduc un plus de stabilitate care nu era necesar, inten\u021bia general\u0103 era de organicitate, atitudine care se \u00eenscrie \u00een modernitatea tehnogiilor propuse \u00een perioada respectiv\u0103.<\/p>\n

\"7\"<\/a><\/p>\n

Dincolo de obiecte de mobilier cu un anumit grad de reprezentare, sunt prezente \u0219i cele care r\u0103spund strict relax\u0103rii sau activit\u0103\u021bilor artistice, \u0219i anume mesele de joc, pianul sau zone pentru servirea ceaiului, discu\u021biilor filosofice \u0219i serilor de lectur\u0103. La acestea se remarc\u0103 faptul c\u0103 nu mai predomin\u0103 o imagine cu prec\u0103dere definit\u0103 de sobrietate, ci s-a optat pentru culori vii, care sunt contrapunctate de fluiditatea formelor \u00eentr-un stil roccocco. Cu toate acestea, bog\u0103\u021bia decora\u021biilor, st\u0103lucirea materialelor \u0219i aspectul lor, \u00een general pu\u021bin greoi, vorbesc despre o anumit\u0103 situa\u021bie material\u0103 a proprietarilor, nu despre o inten\u021bie de \u00eenscriere a spa\u021biului rom\u00e2nesc \u00een r\u00e2ndul tendin\u021belor europene.<\/p>\n

\"8\"<\/a><\/p>\n

Celelalte \u00eenc\u0103peri con\u021bin exponate variate, care ofer\u0103 un plus expozi\u021biei \u00eentruc\u00e2t vizitatorul nu are prilejul de a se plictisi, fiindu-i antrenat\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 imagina\u021bia \u00een \u00eencercarea de a reproduce fragmente dintr-un timp c\u0103ruia nu \u00eei apar\u021bine. De\u0219i trebuie s\u0103 admit c\u0103 nu am putut repera un fir \u00een func\u021bie de care au fost al\u0103turate aceste obiecte, le-am descoperit pe fiecare cu pl\u0103cere. Cel mai mult, am admirat cutiile de bijuterii \u00een culori vii care ascundeau podoabe de un rafinament aparte, cu numeroase detalii. De asemenea, ochiul mi-a fost \u00eenc\u00e2ntat de fine\u021bea materialelor din care erau f\u0103cute obiectele vestimentare, dantele, rochii, bolerouri, c\u0103m\u0103\u0219i, veste, p\u0103l\u0103rii, man\u0219ete \u0219i gulere. Unele din ele se disting printr-o culoare sobr\u0103, chiar neutr\u0103, \u00eens\u0103 patternurile subtile sau broderia din argint si paietele le fac s\u0103 se remarce ca obiecte unice.<\/p>\n

\"9\"<\/a><\/p>\n

Pentru partea masculin\u0103, un interes mai mare \u00eel pot st\u00e2rni armurile p\u0103strate \u00eentr-o stare foarte buna, uniformele pentru ofi\u021berii infanteriei \u0219i, bine\u00een\u021beles, armele. Expozi\u021bia prezint\u0103 at\u00e2t truse complete pentru dueluri din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, c\u00e2t \u0219i arme care vizau \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103 lupta corp la corp, cum ar fi s\u0103biile sau cu\u021bitele. Realizate, \u00een principal, din argint \u0219i metal, cu unele accente de lemn, obiectele sunt o expresie v\u0103dit\u0103 a preocup\u0103rii pentru decora\u021bie, fiind privite dincolo de aspectul lor utilitar. Desigur, n-ar trebi ignorate nici alte elemente care r\u0103spundeau la necesitatea de socializare. \u00cen r\u00e2ndul lor se \u00eenscriu cu u\u0219urin\u021b\u0103 aparatele de fotografiat, binoclurile folosite pentru urm\u0103rirea curselor de cai sau a spectacolelor, mesele destinate jocurilor de societate etc.<\/p>\n

\"6\"<\/a><\/p>\n

Singurul minus pe care l-a\u0219 putea aminti era necesitatea continu\u0103 de a avea mai multe informa\u021bii despre obiectele expuse. Mi se p\u0103rea c\u0103 simpla denumire a acestora este insuficient\u0103 pentru a p\u0103trunde farmecul perioadei respective \u0219i poate prezen\u021ba unei bro\u0219uri ar fi o modalitate prin care o persoan\u0103 mai pu\u021bin pasionat\u0103 de istorie ar putea g\u0103si o serie de l\u0103muriri suplimentare prin intermediul c\u0103rora s\u0103 i se explice motivele pentru care unele obiecte erau realizate \u00eentr-o anumit\u0103 manier\u0103.<\/p>\n

\u00cen mod evident \u00eens\u0103, expozi\u021bia se constituie ca un spectacol \u00een continu\u0103 desf\u0103\u0219urare care merit\u0103 v\u0103zut o dat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00eembog\u0103\u021bind spa\u021biul creat de I. D. Berindei \u00een secolul trecut.<\/p>\n

Articol scris de Andreea Radu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Palatul Culturii, simbol incontestabil al Ia\u0219iului, \u0219i-a redeschis por\u021bile \u00een urm\u0103 cu aproximativ un an,…<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11440"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11440"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11440\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11451,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11440\/revisions\/11451"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11440"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11440"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11440"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}