{"id":11431,"date":"2017-02-20T19:53:10","date_gmt":"2017-02-20T19:53:10","guid":{"rendered":"http:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/?p=11431"},"modified":"2017-02-20T19:53:10","modified_gmt":"2017-02-20T19:53:10","slug":"200-de-ani-de-aduceri-aminte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/200-de-ani-de-aduceri-aminte\/","title":{"rendered":"200 de ani de aduceri aminte\u2026"},"content":{"rendered":"

C\u0103l\u0103torie prin istorie<\/em><\/strong><\/span><\/h4>\n

Atestat\u0103 documentar \u00een secolul al XVII-lea, comuna Oravi\u021ba, din jude\u021bul Cara\u0219-Severin este cunoscut\u0103 pentru activit\u0103\u021bile culturale care se desf\u0103\u0219oar\u0103 aici, de-a lungul a dou\u0103 secole. \u00cen acest sens, Teatrul Mihai Eminescu (limba german\u0103: Orawitzaer Burgtheater) din Oravi\u021ba a ajuns la cea de-a 200 aniversare, fiind de altfel, cea mai veche institu\u021bie teatral\u0103 de pe teritoriul Rom\u00e2niei anului 2017 \u0219i din sud-estul continentului european.<\/p>\n

Prin apelul f\u0103cut la istoria scris\u0103, descoperim c\u0103 edificiul a fost construit la exterior \u00een conformitate cu planurile arhitectului Ion Niuni. \u00cen ce prive\u0219te partea interioar\u0103, cl\u0103direa este o copie \u00een cele mai mici detalii a fostului Teatru Na\u021bional de la Viena.<\/p>\n

Inaugurarea construc\u021biei \u00een stil baroc a avut loc o dat\u0103 cu venirea \u00eemp\u0103ratului Francisc I de Austria \u0219i a \u00eemp\u0103r\u0103tesei Augusta Carollina de Bavaria, \u00een 1817, la Oravi\u021ba. Momentul este men\u021bionat ca un simbol al premierelor, deoarece, pe l\u00e2ng\u0103 cele men\u021bionate, institu\u021bia cultural\u0103 a fost prima cl\u0103dire din Europa iluminatu cu acetilen\u0103 \u0219i a g\u0103zduit punerea \u00een scena, \u00een premier\u0103, a spectacolului de operet\u0103 Crai Nou.<\/p>\n

Pe scen\u0103 au urcat numai actori str\u0103ini, veni\u021bi din col\u021buri diferite ale Imperiului Habsburgic, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1831. Apoi, Clubul Diletan\u021bilor<\/em>, format din intelectuali or\u0103vi\u021beni, a militat pentru drepturile rom\u00e2nilor de a performa, la momentul respectiv. La un anumit interval de timp, teatrului i s-a mai ridicat un etaj, unde a func\u021bionat un cazinou. Hot\u0103r\u00e2rea a fost luat\u0103 pentru a dep\u0103\u0219i criza material\u0103 \u0219i social\u0103 provocat\u0103 de un mare incendiu, care a afectat considerabil via\u021ba locuitorilor. De asemenea, Reuniunea pentru Muzic\u0103 \u0219i C\u00e2nt 1863<\/em>a avut un rol important pentru a combate momentele dificile prin care a trecut cultura, \u00een acest col\u021b al imperiului austriac.<\/p>\n

\"16326545_1147549555343494_1497598385_o\"<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Ionel Bota, Director General\u00a0Centrul Cultural Teatrul Vechi Mihai Eminescu<\/em><\/h6>\n

Personalit\u0103\u021bi <\/em><\/strong><\/span><\/h4>\n

De ce poart\u0103 numele poetului Mihai Eminescu? \u00cen anul 1863, pentru a aduce un suflu nou materialului teatral, Mihai Eminescu popose\u0219te aici, \u00een calitate de membru al trupei conduse de Mihai Pascaly, unde sus\u021bine numere ca sufleur. De departe personalitatea marcant\u0103 a poetului na\u021bional a eclipsat evolu\u021bia de mai apoi a acestei institu\u021bii culturale. Ionel Bota a descris performan\u021ba t\u00e2n\u0103rului artist, \u00een cartea Eminescu la Oravi\u021ba<\/em>.<\/p>\n

\"image\"<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Ionel Bita, Director General Centrul Cultural Teatrul Vechi Mihai Eminescu<\/h6>\n

Compozitorul \u0219i muzicianul rom\u00e2n George Enescu este o alt\u0103 personalitate marcant\u0103 care a poposit pe scena culturii or\u0103vi\u021bene. Cuprinsul \u0219i \u00eensemn\u0103tatea operei enesciene este redat\u0103 de Ionel Bota \u00een cartea Enescu la Oravi\u021ba<\/em>.<\/p>\n

\"16325563_1147552712009845_1141541667_o\"<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Ionel Bota, Director General Centrul Cultural\u00a0 Teatrul Mihai Eminescu<\/h6>\n

Denumiri de-a lungul timpului<\/em><\/strong><\/span><\/h4>\n

Datorit\u0103 contextului socio-cultural, institu\u021bia culturii din Oravi\u021ba a avut numeroase denumiri precum Orawitzaer Burgtheater, Teatrul Comunal, Teatrul Or\u0103\u015fenesc Oravi\u0163a care s-au profilat de-a lungul timpului \u00een dreptul acesteia.Anul 1957 a fost marcat de adoptarea Hot\u0103r\u00e2rii Consiliului de Mini\u0219trii potrivit c\u0103reia, Teatrul Vechi Mihai Eminescu a devenit monument istoric \u0219i o cl\u0103dire protejat\u0103 de statul rom\u00e2n.<\/p>\n

Perioada 1989 – prezent<\/em><\/strong><\/span><\/h4>\n

Anii revolu\u021biei \u0219i-au pus amprenta asupra culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een general. Cu toate acestea, teatrul a func\u021bionat, \u0219i operet\u0103 asemenea Na\u0219ei Trina<\/em> sau Mar\u0219 al c\u00e2nt\u0103re\u021bilor or\u0103vi\u021beni<\/em>au figurat pe scen\u0103, chiar \u00een momente de r\u0103scruce provocate de liderii comuni\u0219ti.<\/p>\n

Ionel Bota, actualmente Directorul General al Centrului Cultural Teatrul Vechi Mihai Eminescu<\/em> este ini\u021biatorul a numeroase studii despre importan\u021ba unui edificiu, care r\u0103m\u00e2ne un pilon esen\u021bial al culturii or\u0103vi\u021bene \u00een prezent. Volume precum: Istoria Teatrului Vechi din Oravi\u021ba, Teatrul Vechi Oravi\u021ba \u0219i Vechiul Burgtheater, Oravi\u021ba sau despre melancolie<\/em>sunt doar c\u00e2teva dintre scrierile unui om care \u0219i-a dedicat \u00eentreaga carier\u0103 promov\u0103rii \u0219i luptei nestatornice cu timpul, unui obiect-patrimoniu care ocup\u0103 un loc aparte \u00een Banatul de ast\u0103zi.<\/p>\n

\"16326444_1147554448676338_758323803_o\"<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Ionel Bota, Director General Centrul Cultural\u00a0 Teatrul Mihai Eminescu<\/span><\/h6>\n

Din anul 2012, cl\u0103direa prime\u0219te denumirea oficial\u0103 Centrul Cultural Teatrul Vechi Mihai Eminescu.<\/em>\u00cen prezent, un mic muzeu, cu momente importante din istoria Teatrului de la Oravi\u021ba pot fi descoperite de publicul larg, fidel culturii rom\u00e2ne\u0219ti din acest ora\u0219.<\/p>\n

Evenimente<\/em><\/strong><\/span><\/h4>\n

Pentru a omagia opera primului rapsod al muzicii din \u021bara noastr\u0103, din data de 18 octombrie 2016 s-a organizat evenimentul Oedip pe \u00een\u021belesul tuturor – Concert Conferin\u021b\u0103<\/em>, sub \u00eendrumarea lui \u0218tefan Ignat<\/p>\n

De departe, Festivalul Interna\u021bional \u201dZilele Muzicii la Oravi\u021ba\u201d,<\/em> care va prilejui \u00een 2017 cea de-a X-a edi\u021bie este evenimentul de renume ce aduce an de an, pe scena Centrul Cultural Teatrul Vechi Mihai Eminescu, <\/em>arti\u0219ti consacra\u021bi \u0219i la \u00eenceput de drum, \u00eentr-un adev\u0103rat spectacol, unde \u00een prim-plan este muzica.<\/p>\n

\"16810148_1423223587696280_321636669_o\"<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Daiana Cerna, student\u0103 anul III, Jurnalism<\/h6>\n

Centrul Cultural Teatrul Vechi Mihai Eminescu <\/em>este un reper \u00een cultura Banatului \u0219i implicit \u00een cultura european\u0103, care aduce \u00een fiecare an un strop de culoarea peisajul cultural-artistic.<\/p>\n

Surse bibliografice:<\/h6>\n
www.pressalert.ro<\/a><\/h6>\n
http:\/\/www.festivaluri-romanesti.ro\/<\/a><\/h6>\n
http:\/\/www.welcometoromania.ro\/<\/a><\/h6>\n
http:\/\/www.hoinariromani.ro\/<\/a><\/h6>\n
http:\/\/www.georgeenescu.ro\/expozitii<\/a><\/h6>\n

Articol scris de Drago\u015f Argint<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103l\u0103torie prin istorie Atestat\u0103 documentar \u00een secolul al XVII-lea, comuna Oravi\u021ba, din jude\u021bul Cara\u0219-Severin este…<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11431"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11431"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11431\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11438,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11431\/revisions\/11438"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11431"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11431"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artout.ro\/reviste\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11431"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}