Secrete de familie
Secrete de familie
Andreea Ivanciof
Suntem tot timpul pe fugă, relațiile noastre se rezumă la convorbiri telefonice.
Familia este de acum trecută în agendă, activăm memento pentru a o regăsi.
Instituția familiei este casa, aici ne întoarcem pentru resursele necesare și gânduri proaspete.
Chiar și familiile în care timpul nu este niciodata suficient au posibilitatea de a se bucura de savoarea și căldura meselor luate împreună.
Ador mesele petrecute acasă cu familia, ne adunăm cu toții, planificăm întreg momentul, suntem o echipă.
Masa din lemn vechi, tocită pe margini de coate, reușește aproape în totalitate să transpună pe oricine într-un spațiu destins.
Masa este deschisă, îmbracată în diferite culori, primitoare și călduroasă, șervețelele stau impecabil aliniate lângă farfurii iar tacâmurile și vesela aduc o notă de eleganță aranjamentului.
Gustările sunt așezate în mijlocul mesei, aburii se ridică din oala cu supă și chiar și câinele ascultă atent la ceea ce se vorbește între doua înghițituri.
Mirosul de mâncare scapă din spațiul acela limitat și invadează aerul curat de afară.
Atmosfera se destinde, fiecare povestește cum a petrecut ziua, facem haz de necaz, astfel se transmite o formă de dragoste și susținere fără temeri .
Timpul petrecut împreună este prețios și acum dezvoltăm relații durabile,pline de semnificație și unitate. Este cel mai important moment al zilei – cel în care înțelepții „tribului” împart din inteligența lor copiilor. Aici sunt perpetuate tradițiile, învățăturile, este masa confesiunilor, a conspirațiilor, a secretelor unei familii. E un sanctuar.
Fratele meu laudă gustările, tata își spune „of”-urile politice, mama se îngrijește de toții.
Alex este tăcut,pentru el ,este momentul de a descifra secretele universului.
Mătușa mea îl dădăcește pe unchiu, iar a rătăcit actele de la mașină.
Danuț zice că ciorbica mătușii este mai bună ca cea de la grădiniță.
Toată lumea este relaxată, grijile de peste zi s-au risipit.
Parcă ziua este completă pentru toți!
Poate unora li se pare rigid acest obicei, dar, mie îmi place: mă simt în siguranță când suntem toți, reuniți, și ca am o relație apropiată cu părinții și frații mei. E o senzație unică, un sentiment liniștitor și nu aș înlocui timpul petrecut la ora mesei.
Astfel de întâlniri și-au pus amprenta asupra încăperii cu o energie plină de vitalitate, umor și camaraderie.
Locul în care niciunul nu se simte incomod, timid sau rușinat atunci când își expune ideile, naște echilibru și armonie.
Spațiul întâlnirilor noastre poate fii oriunde, energia noastra îl însufletește , astfel de întalniri ajung să-l definească.