Scurtă istorie a modei feminine în secolele XX-XXI

Scurtă istorie a modei feminine în secolele XX-XXI

E aproape uluitor să vezi cum evenimentele istorice şi influenţele transculturale au schimbat de-a lungul timpului stilul vestimentar feminin. Unele ţinute sunt clasice, şi, în ciuda unor mici modificări datorate noilor trenduri, au rămas la fel de populare. Altele au făcut obiectul unor preocupări trecătoare, fiind purtate doar pentru scurtă vreme. Există şi trenduri care sunt caracteristice unor grupuri de persoane şi care sunt asociate cu un anumit statut social sau cu preferinţe de ordin cultural, cum ar fi gusturile muzicale. De asemenea, moda a fost influenţată şi de cele două războaie mondiale sau de evoluţia economiei.

La începutul secolului XX emblema modernului este privirea ce inspiră fragilitate. Femeia fragilă e aproape imaterială, spre exaltarea privitorului. Apare un alt standard al corpului feminin, ce conturează forma literei „S” : bustul scos în evidenţă, talia subţire, obţinută cu ajutorul unui corset şi fusta-clopot. Se poartă pălăriile împodobite sau alte accesorii de păr, pantofii cu toc jos şi evantaiele. Apoi se renunţă treptat la corsete, iar hainele devin mai confortabile. Apare stilul de rochie „Princess”, dar numai pentru scurt timp, deoarece aceasta nu putea fi purtată decât de femeile slabe. În 1910 sunt în vogă rochiile mai strâmte şi bluzele largi, cu decolteu rotund şi mâneci stil kimono. Sunt la modă hainele sport. Apare bolero-ul. Părul se purta în stil francez: coc înalt, cu o pălărie micuţă, împodobită cu pene.

În 1920, rochiile erau mult mai scurte, până sub genunchi, având forma unui butoi sau chiar forme exagerate (peg-top). Apare rochia simplă, cu decolteu rotund, purtată de obicei cu o curea în talie. Este la modă coafura stil „coif”. Câţiva ani mai târziu, rochiile au tivul până la genunchi sau puţin mai sus. Acestuia i se adaugă volane sau paiete. Se poartă cloş, iar pălăriile aproape că acoperă ochii şi părul care încă e purtat scurt.

Începând cu anii ’30 moda e dictată de marile case de modă. Există haine potrivite pentru fiecare ocazie. Sunt în vogă fustele plisate şi, începând cu 1939-1940, jachetele scurte de blană. Tot în această perioadă se afirmă designerii americani. Odată cu intrarea în război, femeile acceptă să poarte uniforme, iar garderoba se restrânge conform necesităţilor. În Statele Unite sunt agreate fustele drepte, simple, fără prea multe pliuri şi cât mai practice. Apar noi stiluri – rochiile scurte de seară, costumele şi paltoanele Chesterfield. Invenţia acestei perioade este nylon-ul, care, pentru o vreme, nu se mai utilizează la fabricarea ciorapilor – e folosit pentru producerea paraşutelor – apare în schimb rayon-ul.

La jumătatea secolului XX femeile nu mai erau constrânse de reguli în ceea ce priveşte îmbrăcămintea, ci aveau posibilitatea de a-şi crea un stil propriu şi de a-şi exprima personalitatea prin haine. În special în America, s-a dat frâu liber ţinutelor mai frivole: bluze cu umerii goi, talia şi şoldurile scoase în evidenţă. Se purtau fuste largi, vaporoase, adesea însoţite de o curea lată. Mănuşile din dantelă, de lungime medie sau gentuţele plic completau o ţinută de seară.

În anii ’60 întâlnim ţinute mai simple, apropiate de imaginea actuală a femeii moderne. Generaţia tânără a avut un rol important în acest proces de inovaţie: în Statele Unite apar noi stiluri vestimentare caracteristice unor subculturi: mod, rock (haine din piele) sau hippie (haine largi, foarte comode). Apar fustele conice şi trenciurile cadrilate, făcute celebre de Jackie O. Kennedy. Cele mai în vogă combinaţii de culori erau: roşu-negru, alb-negru sau galben-albastru. Pălăriile şi mănuşile nu mai sunt purtate la ţinutele de zi.

Următoarea decadă a cunoscut transformări majore, ce stau sub semnul mişcării hippie. Prin urmare, mai multe influenţe în modă au avut ca punct de plecare acest curent: pantaloni evazaţi, imprimeuri florale, franjuri, bentiţe colorate, rochii lungi şi vaporoase. Întreaga perioadă a fost una a revoltei împotriva constrângerilor de orice tip, aşa că este permisă orice combinaţie de culori, iar orice fel de îmbinare creativă a elementelor vestimentare putea naşte un nou stil.

Muzica şi atitudinea disco au inspirat întreaga generaţie a anilor ’80. Acest lucru se reflectă şi în modă: fuste foarte scurte, colanţi, tricouri cu un umăr gol, aplicaţii strălucitoare, cercei mari, coliere lungi, pulovere largi sau rochii lungi din mătase, cu mâneci bufante. Tot în această perioadă debutează stilul punk: haine din piele şi cămăşi în carouri, stil ce precedă grunge-ul anilor ’90. Alături de grunge, la modă mai erau hip-hop şi rave. Toate aceste stiluri încurajează purtarea hainelor mai largi, cu influenţe masculine. Vestimentaţia a devenit mai comodă şi chiar minimalistă, trăsături ce reflectă atitudinea lipsită de griji a generaţiei, care a venit odată cu inovaţiile din domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi cu apariţia Internetului.

Începutul secolului XXI nu a schimbat nimic radical în industria modei. Au fost reluate motivele romantice ale perioadei hippie. Casele de modă, precum Dior, Valentino sau Dolce &Gabbana au reinterpretat aceste motive, evidenţiind în creaţiile lor formele feminine, seducătoare. Apare trendul demi-couture, o combinaţie între croitoria de lux (haute-couture) şi cea de-a gata (prêt-à-porter). Din 2010 încoace avem de-a face cu o mixtură de stiluri, fiind mult mai uşor să ne exprimăm din punct de vedere vestimentar. Remarcăm prezenţa colanţilor, a blugilor skinny, lungi până la glezne sau a culorilor neon. Se poartă suprapunerile şi asimetriile. Stilul hipster devine popular şi în România. În moda feminină se caracterizează prin: ochelari cu lentile mari, rotunde, pătrăte sau cu aplicaţii diverse, fuste scurte cu imprimeuri florale sau influenţe etno, fulare/eşarfe lungi, pantaloni scurţi din denim, purtaţi cu ciorapi, coliere lungi, paltoane în stil milităresc, jambiere şi ghete scurte, tricouri şi tricotaje largi, cu imprimeuri, jachete scurte din piele, genţi supradimensionate la ţinutele de zi sau, din contră, genţi micuţe la ţinutele de promenadă şi de seară.

Articol realizat de Elisa Maxim