Şcoala de vară Corbu Verde

(Caldură mare, I.L.Caragiale)

Se răsucesc acele ceasornicului şi nu ne mai aflăm pe strada Pacienţei la numărul 11 bis, ci într-o grădină care mai păstrează încă ceva din răcoarea poveştilor de altădată. De partea cealaltă a unei mese de lemn, se află un prieten drag, Vlad Volf, care vorbeşte despre unul dintre cele mai frumoase evenimente de peste vară. Temperaturile sunt însă la fel de ridicate, ba chiar mai ridicate. Oraşele s-au schimbat de mult, oamenii nu se mai plimbă cu birja, au maşini luxoase, aerul este poluat şi de-abia se respiră…

Aleargă fiecare care-ncotro…

Sursă: Pagina de facebook Scoala de Vara CORBU VERDE; Fotograf: Sabina Maria Costinel

Andreea-Tatiana Năstase: Vlad, cum s-a născut ideea proiectului?

Vlad Volf: (râzând) Foare uşor! Într-una din zilele plictisitoare şi lipsite de activitate ale verii lui 2012, la o bere cu prieteni actori, regizori, fotografi… (chicotind) artişti, ce mai, nemulţumiţi de evenimentele artistice din Iaşi, oraşul meu de baştină, ne-a venit din zbor ideea unui eveniment care să unească tineri artişti din toată ţara, şi nu numai, spre a face nişte workshop-uri (am fost 6 organizatori la început). Ne veneau tot soiul de idei: ne gândeam unde, când şi cu cine. Ne doream foarte mult să fim într-un spaţiu neconvenţional, şi după câteva propuneri am ajuns să vorbim despre Plaja Corbu, unde noi mergeam deja de câţiva ani. Toată chestia cu workshop-urile a venit din dorinţa noastră de a face ceva şi pe timpul verii – ceva productiv, ceva din care toată lumea are de învăţat. Ne-am apucat de dat telefoane în toată ţara să vedem cine ar mai împărtăşi cu noi visul acesta. Răspunsurile au fost pozitive din toate părţile, ceea ce ne-a convins că ideea e foarte bună, şi ne-am pus pe organizat. Pentru unii era prima dată. Am adunat o sută douăzeci de oameni pasionaţi de artă; ne-am făcut bagajele, am luat corturile şi tot ce ne trebuia şi-am pornit la drum. Iar acum suntem la a-4-a ediţie.

A.T.: De ce Corbu şi nu… Vama, spre exemplu?

V.V.: Corbu era o plajă pustie. Se spune că la un moment dat acolo s-a dat o bătălie. Apoi erau atît de multe leşuri încât plaja s-a umplut de corbi. Aşa i-a rămas numele. Mie mi se pare cea mai frumoasă plajă din România.

A.T.: Tu, ca organizator, cu ce sentiment ai rămas după fiecare ediţie?

V.V.: Impresii?… Lumea a plecat fericită! Oamenii vorbesc despre Şcoala de vară Corbu Verde ca fiind cel mai fain loc unde te poţi întâlni cu ,,ai tăi”. De la Bucureşti la Botoşani oamenii se revăd de cel mult două-trei ori pe an.  Iar aici îţi poţi folosi imaginaţia şi pofta de joc.  Ce poate fi mai tare decât mulţi artişti adunaţi pe o plajă goală, într-o atmosferă propice creaţiei, distracţiei şi a relaxării? Sunt mulţi care vin an de an, şi senzaţia mea e că vor veni în continuare, pentru că e ceva de care te legi.  (Îi sclipesc ochii) Se agaţă de tine şi nu mai scapi. E o conexiune, e vibe şi e bine.

Sursă foto: Pagina de facebook Scoala de Vara CORBU VERDE

A.T.: Ştiu că anul acesta va fi ceva diferit…

V.V.: (Vesel, hotărât) Da! Trainerii, faptul că avem UnBar ca prieten – chiar aşa se numeşte barul. Vom avea duşuri mai bune, toalete mai frumoase, posibilităţi tehnice mai performante… Am reuşit să implicăm mai mulţi oameni care să ne ajute, şi din câte am înţeles, va fi şi o ploaie de stele în perioada şcolii. Un alt target pentru anul acesta va fi acela de a scoate un produs finit, de a produce două spectacole, care ulterior să fie jucate în turneu prin ţară. Acestea vor aparţine integral celor din dstribuţia lor, iar noi îi vom ajuta să se promoveze.

A.T.: Ce te-ar tenta pentru viitor?

V.V.: Pentru că în fiecare an ni se alătură oameni cu idei, am ajuns la concluzia că am putea să facem ceva internaţional. Planul meu este să aducem traineri din alte ţări, din alte culturi ca să comparăm şi să dezbatem idei noi. Nu e o şcoală normală, nu vom da note, nu vom purta uniforme şi nu vom impune nimic. Totul se bazează pe imaginaţie, pe poftă de joc, pe pasiune şi pe idei puse în practică. Pentru viitor aş vrea ca artiştii să se cunoască mai bine între ei, indiferent unde se află.  Aş vrea să putem pune la dispoziţia lor tot ce au nevoie pentru a crea ceva ce conteză într-un mediu natural.

Culmea coincidenţei, eu chiar acum am fost întrebată dacă mă întorc la Corbu şi anul acesta. Pe Ana Dumitrascu am întâlnit-o acolo în urmă cu doi ani. Pentru asta mergi: de drag de oameni, de drag de a dansa la răsărit şi a povesti la apus…

Alte răspunsuri la curiozităţi despre înscrieri, traineri, atmosferă, alte impresii, se află mai jos: http://corbuverde.pinart.ro/

Articol scris de Andreea-Tatiana Năstase