O nouă conferință în cadrul seriei Historia Viva: „Așezarea romană de la Șibot-În Obrej (jud. Alba)”

Bucureşti, 03.06.2016

 
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează, în seria Historia Viva, o nouă conferință, intitulată Așezarea romană de la Șibot-În Obrej (jud. Alba), prezentată de dr. Adela Bâltâc, cercetător științific în cadrul muzeului. Evenimentul va avea loc joi, 9 iunie a.c., începând cu ora 11.00, la sediul muzeului, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazu. Accesul se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.

Situl arheologic Șibot-În Obrej, aflat pe malul stâng al Mureșului, la confluența acestuia cu râul Cugir, a fost descoperit și investigat cu ocazia construirii Autostrăzii 1, Orăștie–Sibiu, lot 1 (Orăștie–Sebeș), în anul 2012. Cercetările arheologice preventive desfășurate timp de opt luni au pus în evidență o zonă de habitat rural din epoca romană, atât prin zona locuită – aşezarea, cât şi prin zona funerară aferentă acesteia – necropola. Afectat de numeroase intervenții antropice (printre care și construirea, în perioada postbelică, a Drumului Național 7) și variate fenomene naturale (în special inundații), situl se afla – încă de la descoperirea sa – într-o stare de conservare precară. Au fost cercetate peste 300 de complexe arheologice caracteristice epocii, printre care sunt de amintit un tronson din drumul roman, străzi, clădiri cu caracter public, clădiri de locuit, cuptoare de ars material ceramic etc. Acestea, precum și bogatul material arheologic descoperit (obiecte de uz comun și de podoabă, monede etc.), indică un grad avansat de dezvoltare a așezării romane care a existat la Șibot-În Obrej. Datele astfel obținute, precum și cele prilejuite de săpăturile arheologice în necropolă, oferă o imagine exhaustivă asupra unei așezări rurale, ceea ce reprezintă o noutate în peisajul arheologic al Daciei romane, dar nu numai.

Ca în atâtea alte cazuri similare din Europa, se dovedește încă o dată faptul că proiectele de construire a infrastructurii rutiere oferă ocazii deosebite pentru cercetarea arheologică in extenso a unor situri antice și o mai bună cunoaștere a vestigiilor trecutului. Nu în ultimul rând, colecțiile Muzeului Național de Istorie a României au sporit prin descoperirile efectuate în contextul acestor cercetări arheologice.

—