Mozaicul: arta uitatã a rãbdãrii

Orice ai vizita în Europa, de la impresionantele vestigii romane ale Italiei, la maiestuoasele catedrale ale Franţei şi pânã la impresionantele muzee englezeşti sau nemţeşti, dacã ai inspiraţia sã priveşti pe unde pãşeşti, sigur rãmâi mut de admiraţie in faţa modelelor realizate de maieştrii mozaicari de-a lungul timpului.

Într-o lume pe fugã,în care totul iese dintr-o cutie, nimic nu poate fi mai abstract decât rãbdarea. Şi exact rãbdarea este ingredientul esenţial în arta mozaicului.

Orice ai vizita în Europa, de la impresionantele vestigii romane ale Italiei sau Greciei, la maiestuoasele catedrale ale Franţei şi pânã la impresionantele muzee englezeşti sau nemţeşti, dacã ai inspiraţia sã priveşti pe unde pãşeşti, sigur rãmâi mut de admiraţie in faţa minuţiozitãţii modelelor – realiste, abstracte sau geometrice – realizate de maieştrii mozaicari de-a lungul timpului. Sebastian Erras ( Sebastian Erras: https://instagram.com/parisianfloors/) a devenit chiar faimos, documentând cele mai frumoase pardoseli mozaicate din Paris. Chiar şi în holurile blocurilor bucureştene construite prin anii `40-`70 mai gãseşti pardoseli – simpliste, ce e drept, dar totuşi impresionante – din mozaic, care au poate si ele un potenţial de viralitate dacã sunt documentate într-un mod unic.

(Villa del Casale, Sicilia, Italia)

Sursa: www.italiannotebook.com

Pablo Picasso spunea cã „scopul artei este sã spele praful existenţei zilnice din sufletul nostru”. Presupun cã în acest spirit alãturi de dragostea de frumos, am simţit mereu un imbold sã mã exprim prin artã, nu doar sã o contemplu pasiv. Din pãcate, semnalele primite la şcoalã sau de la cunoscuţi nu pãreau sã mã recomande pentru o carierã ilustrã în domeniul artelor, aşa cã nu vã puteţiinchipui fericirea pe care am simţit-o când,în urma unui atelierde câteva zile de mozaic, pe care l-am început cu mare scepticism, am realizat cã pe lângã un dram de simţ artistic şi geometrie, de ceea ce am nevoie, defapt,esterãbdarea. Aşa a început marea mea aventurã în decorarea unor obiecte cu mozaic – de la tablouri la ghivece de flori, pânã la mese şi bãncuţe. Şi cum am vrut sã împãrtãşesc aceasta revelaţie care m-a ajutat nu numai sã mã exprim artistic şi sã mã relaxez profund dar şi sã dobândesc o cu totul altã apreciere pentru valoarea artei, am creat un blog ( blog:https://adnmosaic.wordpress.com/) care sã îi ajute pe doritori (poate chiar pe tine) sã prindã curaj şi sã creeze şi ei ceva frumos de care sã fie mândri.

Dar pentru a ajunge şi voi sã vã entuziasmaţi îndeajuns de mult încât sã vã mobilizaţi pentru a realiza ceva creativ din mozaic, uitaţi câteva date interesante despre mozaic:

Mozaicul este arta de a crea imagini cu ajutorul mai multor bucãţi micuţe din piatrã, sticlã sau alte materiale. Spre deosebire de puzzle, cu care aţi putea sã îl asemuiţi, realizarea mozaicului implicã atât crearea modelului, modelarea pieselor una câte una pentru a se potrivi şi utilizarea mai multor tehnici „meşteşugãreşti” pentru instalare, cum ar fi chituirea.

(Tesserae – bucãţi de mozaic)

Sursa: www.helenmilesmosaics.org

Cele mai vechi exemple de mozaic au fost descoperite într-un templu din Mesopotamia şi sunt datate a fi din a doua jumãtate al celui de-al treilea mileniu Ȋ.C. (adicã în timpul erei bronzului).

(Mozaic din conuri din perioada Uruk, sec. VI-IV, Mesopotamia)

Sursa: http://thelanguageofarchaeology.blogspot.ro/

Un fapt extrem de interesant, la care nu ne-am aştepta, este cã cele mai apreciate mozaicuri din lumea romanã au fost realizate în Africa şi Siria – evident, pe când erau provincii ale imperiului roman.

(Mozaic din Lod, Israel, cu o multitudine de animale africane)

Sursa: www.lodmosaic.org

În perioada creştinã, mozaicul a fost o metodã importantã de exprimare artisticã, mozaicurile cu tematicã religioasã fiind cele mai prezente în România.

(Pavimental mãnãstirii de la Curtea de Argeş)

Sursa: www.watcher.ro

Din zona orientalã, cel mai faimos mozaic este cel din Zeugma, Turcia.

(„Ţigãncuşa”)

Sursa: Wikipedia

Printre cele mai impresionante sunt, însã, dupã mine, mozaicurile maure. Dacã aveţi 5 minute, recomand cu cãldurã filmuleţul de mai jos, care vã va face sã aveţi o cu totul altã apreciere pentru ceea ce vedeţi în excursiile prin Portugalia, Spania, Tunisia sau Maroc.

(embeded: https://www.youtube.com/watch?v=oEc-ESRjntg)

(Fântâni marocane)

Sursa: www.gardentourhub.gardendrum.com

Cu toate acestea, arta uitatã a mozaicului pare sã reinvie în contextul actual, creând furori de multe ori. Mozaicul a reuşit sã depãşeascã dimensiunea arhitecturalã pe care o avea în timpuri strãvechi şi sã devinã un mijloc de exprimare nu doar pentru artişti. Douã din cele mai faimoase exemple de artã mozaicalã modernistã sunt Parcul Güell din Barcelona (evident cã nu îl puteam uita pe Gaudi când ne referim la mozaic) şi metroului din New York, existând chiar un ghid ( ghid:http://www.nycsubway.org/perl/artwork)al lucrãrilor prezente in staţiile lor.

(Mozaic din Parcul Güell)

Sursa: www.globo-rojo.com

În acelaşi spirit cu cel al artei din metroul New Yorkez, deşi mai degrabã inspiratã de efectul revigorant al mozaicurilor stradale din Rio de Janeiro – mai exact al scãrilor Selarón, am un plan de revitalizare a gangurilor din Bucureşti. Dacã aţi fost inspiraţi de articol sã acordaţi o şansã artei mozaicului şi vreţi sã participaţi la un proiect( proiect:https://adnmosaic.wordpress.com/2015/05/27/revolutia-pasajelor-poate-incepe-la-street-delivery-2015/) cu impact social pozitiv, aştept un semn de la voi şi cu rãbdare şi un dram de inspiraţie putem sa scriem istoria Bucureştiului împreunã.