Mihai Adam – Q&A

Începem cu fotograful Mihai Adam seria interviurilor cu artiștii expozanți din cadrul expoziției Steaua Mării – Ipostaze ale Maicii Domnului, care a avut loc la Biblioteca Națională a României în perioada 1-15 septembrie. Vă invităm să-l descoperiți!

Mihai Adam este un fotograf de perspectivă, cu nenumărate colaborări în cadrul unor proiecte personale cu studenţi ai UNArte.
Fotografia sa transpune în plan artistic realitatea satului românesc și a relației țăranului cu religia. Icoana Maicii Domnului, semn al sacrului prin excelență, face aici subtila comuniune, prin cadrul unei ferestre, cu lumea veche a satului românesc.

Mihai Moldoveanu: Cum ai descoperit fotografia?

Amintirile mă poartă către fotografiile pe care tatăl meu le developa într-un studio improvizat acasă. Totul mi se părea magic, de la momentele în care, reglând aparatele pentru a imortaliza clipe, printre zumzete si ticaituri, trageam cu ochiul la imaginile răsturnate în vizoarele pline de culori, până la hârtia fotografică pe care începea să se materializeze, ca printr-o minune, ceea ce înregistrasem vizual pâna atunci. Destinul mi-a purtat paşii pe căi ce au lăsat fotografia în urmă şi abia după ce am trecut de borna celor 30 de ani, mi-am suflecat mânecile şi am oferit timp şi pasiune acestui vis frumos.

– Care este povestea icoanei din fotografia ta?

Acoperită de praf, sprijinită de peretele crăpat al casei în care nu mai locuieşte nimeni, icoana a aşteptat în linişte şi solitudine să fie readusă la lumină de expoziţia la care participă în această perioadă, încărcată cu aceelaşi mesaj al sfinteniei şi maternităţii, concretizându-se ca un simbol ce trece dincolo de moarte.

– Ce înseamnă pentru tine Dumnezeu?

Crescut de bunica mea, am descoperit profunzimea credinţei, de la o vârstă fragedă, dar am beneficiat de libertatea de a îl căuta pe Dumnezeu în mine, cu îngăduinţă şi răbdare, fiindu-mi scoase în evidenţă iubirea, lumina şi iertarea, ca elemente definitorii ale religiozităţii.

– In ce loc de pe Pământ ți-ar plăcea cel mai mult să faci o sedință foto?

Islanda. Şi am început aşa abrupt, pentru ca eu consider această ţară insulară, ca un cumul fabulos de scene ce merită furate timpului şi ferecate pentru veşnicie în memoria fotografică. De la suprafaţa terestră, la spectacolul celest al aurorei boreale şi, nu in ultimul rând, la forţa erupţiilor vulcanice ce modifică permanent forma insulei, Islanda este o destinaţie fotografică de excepţie.

– Care este fotograful tău preferat?

Fotografia este o artă modernă ce adună sub aripile sale stiluri ale unor vizionari ce se împart în categorii distincte. Îmi este greu sa nominalizez un singur fotograf, aşa că îmi voi enumera favoriţii: Vadim Stein, Steve McCurry, Vivian Maier, Nobuyoshi Araki, Ansel Adams, iar lista ar putea continua…

– Ce proiecte fotografice mai ai?

În prezent lucrez la două proiecte fotografice inspirate de „Experimentul asupra expresiei emotiilor” al lui Charles Darwin si de sculpturile din seria „Characterkopfe” a lui Franz Xaver Messerschmidt.