M-am trezit după … Alcool

Ce: piesa „Alcool” pe versurile lui Ion Mureșan

Unde: Teatrul Nottara, sala Horia Lovinescu

Regia: Mihai Măniuțiu

Scenografia: Adrian Damian

Coregrafia: Vava Ștefănescu

Muzica originală: Ada Milea

Light-design: Cristi Șimon

Cu:

Ada Milea

Vava Ştefănescu

Ada Navrot

Crenguţa Hariton

Ioana Calotă

Gabriel Răuţă

Alexandru Jitea

Bobo Burlăcianu

Alexandru Neagu

Vladimir Ivanov

 

Am prostul obicei de a mă trezi târziu, atât de târziu de câteodată timpul presează prea tare și uit lucrurile importante. Cine mă cunoaște știe că sunt o persoană matinală, dar, cu toate acestea, mă trezesc târziu pentru lucrurile pe care trebuie să le fac. În cazul acesta, m-am trezit prea târziu ca să scriu câteva lucruri despre spectacolul la care am fost acum ceva timp … Alcool. Se făcea că este o toamnă iernatică, o duminică leneșă în care m-am urnit din loc pentru acest spectacol pe care nu îl puteam rata. Era spectacol pe care îl așteptam de ceva vreme … Alcool și aceasta pentru că pot spune că sunt un mic fan al Adei Milea. Așa că mă îndreptam cu pași mărunți, dar alerți spre Bd. Magheru pentru spectacolul de la teatrul Nottara. Era după o periodă lungă de timp când mă duceam ca spectator în sala Horia Lovinescu a teatrului.

Nu m-am gândit o clipă că mă voi duce la teatrul acela care a ținut paginile de știri cu problema lor îmbulinată. Nu m-am gândit o clipă că mă duc într-o clădire care avusese o bulină… și dacă tot scriu despre buline, trebuie să menționez că după cutremurul din vară (la ora 2 dimineața) primul gând a fost dacă a fost ceva afectat de zgâlțâiala care ne-a readus aminte cât de mici suntem.

Revenind pe plaiurile Nottara…

Am  ajuns cu 15 minute înainte de începutul spectacolului și am sunat-o pe Dna Ioana pentru a-mi lua invitația. Ca mine au fost și alte persoane… Trotuarul din fața teatrului era plin de oameni de diferite vârste și care păreau a fi fericiți că au venit la teatru.

Am intrat în sală întâmpinată de deja cunoscutul formulat de feedback și creionul verde. Am fost anunțați că acest creion o să rămână la noi pe post de suvenir. Recunosc că l-am băgat în geantă pentru că este genul de creion care se pretează pentru a ține locul unei clame de păr (în lipsa uneia 🙂 ).

Entuziasmul meu începea încet-încet să dispară de cum m-am așezat pe scaun datorită telefoanelor care au început să sune, de blițurile de la fotografiile făcute cu telefonul (#nottara) și de genunchii primiți în scaun. Dar a început spectacolul…

Spectacolul este de fapt un musical atipic în regia lui Mihai Mănuțiu, piesa fiind realizată după poemele lui Ion Mureșan și transpusă într-o manieră  tipică (marca) Ada Milea. În 2012, Ada Milea lansa albumul Alcool (cu Bobo Burlăcianu și Cristi Rigman), transpunând astfel versurile lui Ion Mureșan într-o manieră muzicală. Această alăturare fericită a fost transpusă acum la Nottara, iar rezultatul este unul mai mult decât satisfăcător.

Spectacolul nu o să te facă să intri în comă alcoolică, ci o să îți prezinte poveștile și experientele tulburi ale alcoolicilor anonimi. O să vezi pe scena teatrului Nottara toate categoriile sociale, fiecare cu povestea lui/ei alcoolizată. Toată piesa este îmbrăcată nu doar în alcool, dar și în coregrafia semnată de Vava Ștefănescu, care practic vine să scoată în evidență trăirile alcoolicului. Ușor se poate spune faptul că spectacolul coregrafic al Vavei Ștefănescu prezintă trăirile și frământările personale ale personajelor.

Totuși… ce trebuie înțeles din acest musical? Mi s-a spus simplu „Ligia, dacă nu te-ai îmbătat vreodată, nu o să înțelegi acest spectacol!”

Spectacolul este în fapt despre noi, oamenii, și despre trăirile noastre interne, despre lupta care se dă în noi. Spectacolul este despre omul care, prizonier al alcoolului, își exprimă cele mai adânci sentimente, eliberat astfel de obligația zilei de ieri, astăzi sau mâine. Totul este de o adâncă realitate socială…

Întrebarea este normală … de ce alcool? Pentru că toți suntem dependenți de ceva și tot timpul amânăm lucrurile cărora, deși importante, nu le acordăm atenția necesară …

Ca să închei pe versurile lui Ion Mureșan …

 ”Vai săracii, vai săracii alcoolici,

cum nu le spune lor nimeni o vorbă bună!

Dar mai ales, mai ales dimineaţa când merg clătinându-se pe lângă

ziduri

şi uneori cad în genunchi şi-s ca nişte litere

scrise de un şcolar stângaci.

…

Dar Dumnezeu, în marea Lui bunătate, nu se opreşte aici.

Imediat face cu degetul o gaură în peretele Raiului

şi îi invită pe alcoolici să privească.

Şi chiar dacă din cauza tremuratului nu reuşesc să vadă decât un

petec de iarbă,

tot e ceva peste fire

Până când se scoală unul şi strică totul Şi zice:

„În curând, în curând va veni seara,

atunci ne vom odihni şi vom afla împăcare multă!”

Atunci unul după altul se scoală de la mese,

îşi şterg buzele umede cu batista,

şi le este foarte, foarte ruşine.”

Ligia Niculae, Redactor Șef Art Out

sursa foto: https://www.facebook.com/Alcool.Spectacolul/