Hermina Csata: „Topografii afective” la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
Absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca și profesor la liceul de Arte Plastice Romulus Ladea, Hermina Csata este în același timp un membru activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România, înregistrând 20 de expoziții personale din 1997 și până în prezent. Activitatea acesteia a fost distinsă cu premii precum Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru Artele Textile (2000), Premiul pentru creativitate la Bienala de Desen, Arad (1999) și Premiul pentru artă decorativă la Salonul Național de Artă, Reșița (1998).
Stilul său este definit printr-o serie de compoziții și tehnici care jonglează cu materiale textile, piele – în diverse culori – sau broderii. Alături de lucrările propriu-zise se găsesc și schițele acestora, fiecare în parte propunând un dialog cu abisurile sufletești.
Foto: Grădinile Semiramidei
Temele abordate și expuse în cadrul Muzeului de Artă Cluj-Napoca sunt variate, prezentând secvențe artistice de un rafinament aparte. Dintre acestea menționăm „Cavalerul poet”, „Mașina timpului”, „Grădinile Semiramidei”, „Poetul și fereastra”, „Luceferi”.
Foto: Cavalerul poet 
Foto: Fereastra poetului
Un lucru surprinzător legat de această expoziție, dincolo de tehnicile și materialele deosebite utilizate, o constituie tematica abordată.
Una dintre operele care mi-a atras atenția în mod deosebit este reprezentarea „Grădinile Semiramidei”, un crâmpei de istorie expus publicului atât sub formă de schița cât și sub forma unui tablou. Monument celebru, astăzi dispărut, Grădinile Suspendate ale Semiramidei au rămas în amintirea contemporanilor pe de-o parte datorită frumuseții grădinii botanice și a sistemului sofisticat încorporat, însă pe de altă parte, și prin legenda care o înconjoară. Potrivit acesteia, grădinile au fost contruite de către regele Nabucodonosor (605-562 î.Chr) pentru a alunga tristețea soției sale, Amitys în timpul absenței sale.
Notele medievale, prezența poetului regăsită în cel puțin trei dintre creațiile artistei („Fereastra poetului„, „Cavalerul poet„, etc.) precum și nostalgia temporală („Mașina Timpului„, „Atemporalitatea Luceferilor„) sau motivele florale, sunt doar câteva dintre elementele ce conferă expoziției un caracter eminamente romantic. Ramele selectate pentru a încadra lucrările respective reflectă armonia perfectă cu lucrările expuse, subliniind încă o dată complexitatea creațiilor plastice.
Foto: Mașina timpului
Expoziția în sine a reprezentat pentru mine o adevărată incursiune într-un tărâm al afectivității în care pasiunea pentru literatură, dimensiunea istorică și limbajul artistic se îmbină într-un dans inedit de topografii afective.
Expoziția este deschisă publicului până pe 11 ianuarie.
Recenzie realizată de Andra Olari
