Expoziție-atelier a meșterului Florin-Constantin Cramariuc
A venit primavara! Au inflorit copacii si odata cu ei si dorinta oamenilor de a iesi la aer liber. Exact acelasi lucru l-am facut si eu! Am fost la Muzeul National al Taranului Roman la o expozitie-atelier a mesterului Florin-Constantin Cramariuc, expozitie de obiecte faurite din lemn. Muzeul are la intrare si o curte cu o biserica din lemn, un loc plin de verdeata si o mini-terasa.
Expozitia s-a desfasurat in Sala Acvariu a muzeului, cea de la intrare. Acolo, am avut ocazia sa il intalnesc chiar pe autorul lucrarilor, un domn foarte amabil, imbracat in port popular. Originar din Breaza, din obcinile Bucovinei, acest mester prelucreaza lemnul si face sa se nasca din el obiecte minunate. Indemanarea, priceperea cu care reuseste sa dea viata unor produse atat de simple, dar cu o semnificatie atat de mare, sunt doar o parte din trasaturile sale.
Am discutat la inceput cu el despre originile sale. Mi-a spus ca si bunicul sau, Constantin Cramariuc era un mare mester de case si de unelte agricole, probabil de acolo i se si trage talentul.
Pe langa iscusinta sa si deosebita atentie pe care o are cand isi stilizeaza creatiile, mesterul sucevean este si un bun manager. Din 2008, Florin Cramariuc este si presedintele Asociatiei Mesterilor Populari din Bucovina, o asociatie fundata chiar de el in 2004 care isi propune sa identifice, sa sprijine si sa promoveze mestesugarii autentici din acea zona. Scopul asociatiei este de a conserva si valorifica arta traditionala. Din asociatie mai fac parte si Aneci Aurica, specialista in incondeiat oua, Bordeianu Dan, sticlar, Buscu Rodica, specialista in icoane pictate pe sticla, Cazac Ana, responsabila cu mastile traditionale plus multi altii.
De asemenea, am aflat ca in 2002, Centrul Naţional al Creaţiei Populare l-a onorat cu o diplomă de excelenţă pentru întreaga activitate.
Mesterul le-a insuflat aceasta pasiune si sotiei si celor doi copii ai sai, cu care colaboreaza in prezent.
Dupa discutia avuta, i-am admirat lucrarile. Diversitatea obiectelor este foarte mare: de la cutite, dalti, cauce, polonice, pana la troite, fastuoasele furci de tors, lazi de zestre si scaune. A avut rabdarea sa imi spuna cum se numeste fiecare obiect, deoarece, recunosc, nu eram chiar la curent cu toate denumirile specifice.
Faurite cu foarte multa indemanare si originalitate, obiectele expuse erau asezate foarte ordonat, pe catagorii, de la mare la mic.
Mare parte din obiectele sale nu se mai folosesc la fel de mult ca in trecut, nu mai sunt la aceeasi dimensiune productiva. Acest fapt le confera mai degraba un caracter artistic obiectelor sale.
Caracterul artistic este accentuat prin motivele zoomorfe, geometrice si decorurile realizate. Am remarcat ca motive, elemente arhaice precum rozeta solara, sarpele, punctul, linia, dar si motive din propria imaginatie, ele devenind astfel unicate. Mesterul foloseste cu foarte mare dibacie in prelucrarea lemnului tehnici precum crestatura, incizia, traforajul s.a.
Toate obiectele sale pastreaza culoarea naturala a lemnului, nu sunt vopsite, ceea ce le confera un caracter autentic si sunt pline de expresivitate stilistica.
Operele sale au un dublu rol- cel artistic, cu care suntem deja familiarizati, dar si unul mai putin evident, mai ascuns. Ma refer la acela de a transmite tinerilor mesajul ca ar trebui sa se reintoarca la origini, la traditii si cultura populara extrem de bogata. Acesta ii incurajeaza ca doar cu sufletul si mainile, fara niste unelete foarte specializate, se pot fabrica adevarate bucurii ale ochilor!
Material scris de Alina Macarie
Surse foto: Alina Macarie
