Ce simt eu pentru Art Out
Ce simt eu pentru Art Out
Cunoașteți senzația aceea că faceți parte dintr-un colectiv unit atunci când intrați într-o nouă gașcă? Și, mai mult, că puteți realiza lucruri creative și productive pentru segmentul de piață în care v-ați lansat? Cam acesta este sentimentul predominant atunci când lucrez pentru Art Out și când interacționez cu colegii mei de la aceeași revistă.
Povestea mea la Art Out începe în august 2013, când tocmai îmi dădusem demisia de la un serviciu care avea un colectiv nu prea unit. Nu era un mediu potrivit pentru cineva care nici nu împlinise 23 de ani. În luna februarie a aceluiași an îmi susțineam lucrarea de licență la Universitatea București, însă nevoia de a face parte dintr-un colectiv nu era așa pronunțată. După succesul pe care l-am avut la absolvirea facultății, mi-am găsit de lucru la același serviciu pe care l-am menționat mai devreme, ca să am de unde-mi da demisia trei luni mai târziu. Nu exagerez când spun că eram tristă din cauza faptului că nu aveam un colectiv unit din care să fac parte, să socializez și să mai ne și distrăm din când în când.
Răspunsul la tristețea mea a venit din partea redactorului-șef, Laura, care mi-a propus să intru in echipa Art Out. Aici am întâlnit satisfacția de a lucra la dezvoltarea mea profesională și personală, am întâlnit oamenii de care aveam nevoie în a mă simți mai puțin singură, și am parte de distracția creativă și productivă pe care o merit.
Art Out este un colectiv dinamic care te motivează să mergi mai departe, să te bucuri de activitățile cultural-artistice puse la dispoziție de partenerii noștri și să te dezvolți așa cum nu ai îndrăznit să visezi.
Cezara Miclea, redactor permanent revista Art Out
