Ce este Crăciunul?

Mulți ar spune că este perioada în care trebuie să fim mai buni, alții ar afirma că e perioada în care își cheltuie banii greu strânși pe cadouri, pe când alții pot spune că în această perioadă pot recupera banii din vânzările ce se vor face. Pentru fiecare dintre noi, Crăciunul are o anumită semnificație. Modul în care oamenii percep acest eveniment a suferit foarte mari modificări considerând că cele mai importante momente s-au pierdut în goana noastră după cadouri, prin mall-uri. De ce de cele mai multe ori asociem Crăciunul cu perioada cadourilor, cu mesele bogate, sumele mari de bani aruncate pe geam, așa cum vom face si cu enorma cantitate de mâncare pe care o vom arunca. Tind să cred că am pierdut foarte multe nuanțe importante, numite și tradiții ale Crăciunului, iar acest lucru îl observ prin comparația dintre satul meu și București.

Capitala, ca și celelalte orașe, reprezintă un loc unde tradiția Crăciunului este cam uitată. Și poate voi fi criticată pentru acest lucru, dar nu am simțit deloc sentimentul Crăciunului pe străzile bucureștene. Niște luminițe care într-adevăr sunt spectaculoase și un brad frumos împodobit în târgul de Crăciun, toate acestea nu reprezintă Crăciunul. Românii au început să uite de ceea ce reprezintă cu adevărat Crăciunul și tradițiile acestuia.

Mă bucur foarte mult când aud oameni care spun că își vor petrece vacanța de Crăciun la țară alături de părinți sau bunici. Deși nu sunt luminițe care să împodobească fiecare colțișor din sat sau un brad mare lângă care tinerii se pot poza, vei putea fi teleportat parcă într-un alt univers unde vei simți cu adevărat ce înseamnă spiritul Crăciunului. Cu defectele sale, satul reprezintă singurul loc unde tradiția poate fi păstrată cu sfințenie.

Vă voi vorbi despre “casa mea”, despre satul meu frumos și cochet plin de respect atât față de prezent, dar cel mai important, față de trecut, de tot ceea ce înseamnă obiceiuri și tradiții. Cu adevărat, la sat, oamenii prin tradițiile pe care le respect se simt mai apropiați de spiritul Crăciunului, deși cei mai mulți dintre cei de aici nu așteaptă cel mai performant telefon sub brad sau haine de firmă, ei vor să aibă întreaga familie în jurul mesei. De Crăciun, părinții își așteaptă copiii acasă, bunicii sunt nerăbdători să își revadă nepoții pe care i-au crescut cu drag și mare iubire.

O să vă prezint magia din satul meu, de ce am așteptat cu nerăbdare să mă întorc acasă deși în capitală poate aveam mai multe oportunități culturale în această perioadă. Dar oare cum puteam rata eu colindețul, momentul împodobirii bradului și minunăția gastronomică pregătită cu multă dragoste de mama și bunica mea?

Colindețul este un moment mult așteptat în satul meu, deoarece întregul sat se întâlnește, are ocazia să dăruiască și să se bucure de urări. Această zi minunată începe de la ora 6 dimineața când copii se trezesc singuri, nerăbdători să meargă în colindeț. Cu ajutorul mamelor, aceștia își pregătesc săcăteiele în care ei vor pune boabe de grâu, de porumb și câțiva bănuți ca anul ce va urma să fie unul bogat și îmbelșugat. Chiar daca sunt copii de 3 anișori, de 10,18 sau chiar oameni în toată firea, fericirea este aceeași la orice vârstă. Cei mici vor avea și mai mare bucurie dacă zăpada va acoperi universul sătucului deoarece așezați cuminți pe săniuțe aceștia vor fi duși de părinți sau bunici în locul unde va fi organizat colindețul. Poate vă întrebați ce este, de fapt, colindețul. Ei bine, acesta este un moment ce se organizează în ajunul de Crăciun, când oamenii de pe ulicioare se întâlnesc la strada principală, pregătiți să ofere colindătorilor numeroși bunătăți. Tradiția este ca din fiecare casă, bărbatul să fie cel care va oferi celorlalți portocale, covrigi, colaci, mere, pere și biscuiți. Fiecare oferă ceea ce are și nu va fi criticat daca vecinul a oferit o portocală mare și el, un simplu măr. Colindețul începe dintr-o parte a satului, iar sătenii, în postura de colindători, de la mic la mare merg din poartă în poartă și își urează „Sărbători Fericite!” și un nou an plin de împliniri. După ce se termină colindețul când fiecare casă a fost colindată de săteni, oamenii se întorc în locul de unde s-a început colindețul și ciocnesc o cană de vin fiert sau țuică fiartă și își povestesc cum a fost anul acela pentru ei.

După colindeț, fiecare se retrage la casele lor și așteaptă vătafii care au datoria să le ureze toate cele bune pentru noul an. Mirosul de sarmale este cel care îi întâmpină pe vătafi încă de la poarta casei. După cum am mai spus, aceștia le vor ura gazdelor un an nou plin de împliniri și bogății, aceste urări fiind regăsite în versuri ca “Buna dimineața la moș Ajun/într-un ceas bun/ stolul cât casa/pita cât masa/caii încurători /boii înjugători/vacile lăptoase/oile lânoase/ce-i în casa să trăiască/ce-i afară să izvorască.” După ce vătafii vor termina de urat, aceștia vor arunca cu grâu, simbol al bogăției, în grinda casei, primind din partea gazdelor colaci de vătafi. Ziua de ajun este continuată de împodobirea bradului. În timp ce sarmalele se fac singure pe focul din sobă, familia se strânge în jurul bradului și fiecare va avea o contribuție în acest proces de “înfrumusețare.”

Tradițiile sunt continuate și la biserică unde părinții își duc copiii să se împărtășească, oamenii apropiindu-se tot mai mult spiritual de tot ceea ce înseamnă Nașterea Domnului. La finalul slujbei, colindătorii, de la mic la mare, cu ale lor voci, anunță nașterea Mântuitorului Hristos, impunând admosferei o stare de liniște și pace.

Poate nu contează dacă îți petreci sărbătorile la sat sau oraș, dar dacă ai parte de tradiții sau mergi spre modern, cel mai important este să ai alături de tine pe cei dragi și să îți dai seama ce ai greșit în anul ce a trecut și să încerci să îți îndrepți greșelile, să te bucuri de momentele speciale împreună cu oamenii speciali din viața ta. Așa că vă doresc din tot sufletul să aveți parte de un Crăciun Fericit alături de cei dragi vouă.

Ionela Păpurică

sursa foto: http://ro.gde-fon.com/download/vesel_crciun_fericit_concediu_nou_an_decor_de_crci/549859/4500×3452