Bucuresti, 2 august 2011
Bistrita, Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi in finala concursului de arhitectura Arhetipuri 2011
Prima etapa a concursului international de arhitectura pentru spatiului public urban Arhetipuri 2011 s-a incheiat. Doar 4 orase au ramas in competitie: Bistrita, Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi. Premierea proiectelor calificate in finala competitiei a avut loc in cadrul Galei Finalistilor Arhetipuri 2011, desfasurata in 30 iulie, la Sibiu.
La sfarsitul celei dintai etape a concursului international de arhitectura pentru spatiului public urban Arhetipuri 2011 un numar total de 121 de proiecte au fost inscrise in competitie. Cele mai bune 50 de proiecte, elaborate de arhitecti din 13 tari: Austria, Australia, Belgia, Brazilia, Chile, Elvetia, Franta, Germania, Moldova, Olanda, Romania, Serbia si Spania au fost stabilite in urma unei preselectii online. Dintre acestea, juriul a desemnat cele 10 proiecte finaliste si doua mentiuni speciale.
„Toate proiectele prezente in concursul ARHETIPURI 2011 au raspuns cu grade diferite de profunzime si de calitate arhitecturala temei atat de generoase de ‚activator’ al spatiului urban. Faptul ca 121 de echipe au admis si au propus, prin proiectele lor, o solutie mai buna pentru un spatiu urban este primul mare castig al acestui concurs. Cele 50 de proiecte retinute pentru etapa 1 au dezvaluit elemente arhitecturale si scenarii de utilizare, cu coduri de lectura diferite. In alegerea celor 10+ 2 mentiuni speciale juriul international a avut o misiune incantatoare, insa dificila. Complexitatea notiunii de ‚pavilion temporar’ si diversitatea amplasamnetelor au condus la un proces foarte interesant de nuantare a criteriilor de selectie. Proiect de proiect, am urmarit o scala relevanta in intensitatea conceptului (enuntat sau savant disimulat), identificarea unor propuneri magnetice, sesizarea imapctului pe care pavilionul il are asupra zonei de implant, calitatea obiectului arhitectural propus de a fi interactiv), posibilitatea de constructie si modalitatile de reutilizare”, a declarat Francoise Pamfil, Lector Doctor Arhitect in Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti, membru titlular in juriul Arhetipuri 2011.
Echipele premiate in cadrul Galei Finalistilor Arhetipuri s-au calificat pentru etapa a doua a competitiei. Doar 4 orase din cele 13 inscrise au mai ramas in concurs. Au fost alese proiecte finaliste care valorifica siturile Piata George Enescu si Podul Calicilor (Bucuresti), Poarta Lemnelor (Bistrita), Platoul Salii Sporturilor (Cluj-Napoca), Rapa Galbena (Iasi).
Amplasamentele au fost inscrise in concurs de catre autoritatiile publice locale, echipele participante avand posibilitatea de a proiecta in siturile respective un pavilion temporar dupa principiile sustenabilitatii. Proiectul castigator urmeaza a fi construit cu un buget de maximum 100.000 euro si va fi expus pentru o perioada de 12 luni in spatiul pentru care a fost conceput.
„Sustenabilitatea este o mare provocare pentru dezvoltarea urbana, in special atunci cand discutam despre orasele din Romania. Proiectele expuse in cadrul Galei Arhetipuri 2011 sunt proiecte care, cu siguranta, ne-ar ajuta sa cladim orase mai frumoase, mai vii si mai luminoase. Avem nevoie de un exercitiu de solidaritate in privinta dezvoltarii spatiului public urban si cred ca “Arhetipuri” ne ofera aceasta sansa minunata de a realiza “ceva” impreuna pentru viitor si pentru generatiile urmatoare”, a declarat Elena Baidan, Manager Departament Suport Relatii Publice, Raiffeisen Bank.
A doua etapa a concursului se va incheia in 3 septembrie 2011 la Bucuresti, in cadrul unei conferinte de arhitectura la care vor fi vorbitori membrii juriului si alti arhitecti de calibru, recunoscuti pentru promovarea arhitecturii sustenabile.
Arhetipuri 2011 este un concurs international de arhitectura destinat spatiului public urban din Romania, aflat la a doua editie. Competitia se adreseaza studentilor si profesionistilor din domeniul arhitecturii si din alte domenii conexe si este conceputa sub forma unui parteneriat intre administratiile publice locale si companiile private, in beneficiul comunitatiilor locale.
Arhetipuri 2011 isi propune sa imbunatateasca spatiul public urban din Romania, prin activarea unor spatii ignorate, abandonate sau pentru care nu s-au gasit inca solutii regenatoare.
Opinia juriului despre
proiectele finaliste Arhetipuri 2011
147 – Vallum
Piata George Enescu Bucuresti
Echipa: Cosmin Pavel si Cristina Constantin din Bucuresti.
Intr-o perioada cand fiecare Arhitect face tot posibilul sa includa un acoperis sau fatada ecologice, acest proiect a retinut atentia tuturor membrilor juriului. In acest proiect materialele sunt pamantul si iarba iar gestul arata cat de departe poate merge arhitectul intr-un demers ‘verde’. Pavilionul temporar inierbat cu suprafete riglate si forme curbe are potentialul de a fi atragator si diferit fata de zonele verzi existente in Bucuresti. Credem ca acest loc, situat in centrul orasului, poate functiona ca a un spatiu de experimentare, ragaz si punct de intalnire.
Cum am afirmat, apreciem idea, conceptul/proiect insa in forma actuala ridica o serie de intrebari cruciale referitoare la siguranta locului deoarece nu exista un control social din exterior asupra oamenilor care se afla complet inchisi in interiorul spatiului. Siguranta de utilizare interna este o problema! Suntem nerabdatori sa observam dezvoltarea acestui proiect bazata pe recomandarile facute de toti mebrii juriului.
156 – BABEL
Piata George Enescu Bucuresti
Arhitect: Bogdan Tanase-Marinescu din Buzau
O fantezie moderna pentru spatial public.
Proiectul propune o matrice noua pentru oras, amplasata in piata ‘Geroge Enescu’, ca un layer pe care sunt asezate cicnci turnuri de observatie (platforme suspendate)element semnal. Acestea sunt orientate catre vederi precise. Un sistem de apa care difuzeaza constant de la baza scazilor pana la platform induce o admosfera de mister si dorinta de descoperire. Lucrand cu trei elemente: matricea orasului, tornurile de oservatie si instalatia de apa, proiectul este o invitatie pentru a experimenta o multitudine de atitudini a spatiilor publice: traversarea, urcarea dar si observarea si atitudinea de relaxare-asezare.
La o scara detaliata, proiectul opereaza cu materialele ca elemente haptice, pentru ca materialele alese sunt provocatoare nu doar visual dar si tactil, eperimentand proximitatea lemnului reciclat, a corten-ului ruginit, a sticlei reciclate, a pielii si pietrei in patina timpului. Juriul a apreciat potentialul spatiului public determinat de elemente insa sub dubiul unei orientari rigid impuse. In acest sens, a recomandat adaugarea unui plus de flexibiliate matricei si obiectelor insele cu un studiu detaliat al scarilor si a spatiului de infrados.
162 – Communication tool
Piata George Enescu Bucuresti
Echipa: Tamina Lolev si Raluca Pestisanu din Bucuresti
Propunerea este un exemplu convingator de element semnal intr-un spatiu public. Forma, structura si functiunea fuzioneaza intr-un tot coherent creand un loc recognoscibil si atragator in oras. Incinta dematerializata demarcheaza clar spatiul instalatiei, patrand trasparenta catre vecinatatile urbane si invitand trecatorii. Alegerea tematica a instrumentelor de suflat este inspirata, data fiind alaturarea de edificiul musical cel mai important al tarii. Amplificarea (maximizarea) potentialului inspiratiei originale este dezirabila in dezvoltarea propunerii.
163 – ‘Parametric’ Bridge
Podul Calicilor Bucuresti
Echipa: Andrei Nejur si Szende Szentesi din Cluj-Napoca
Acest proiect de pod peste raul Dambovita din Bucuresti incearca sa utilizeze metode sustenabile de constructie prefabricata pentru a genera un instrument practic, asamblabil care are deasemenea un caracter unic. Forma sa angulara si energetica ar consitui un element atractiv de concentrare cu care utilizatorii interactioneaza in timp ce il strabat in lungime. Are atat calitati organice cat si mecanice pe care juriul le-a considerat intrigante si engajante pentru rezidentii orasului.
164 – Slumbering tower
Poarta Lemnelor Bucuresti
Echipa: Razvan Dumitru, Simona Meilescu, Ruxandra Maria Osiac si Vlad Octavian Osiac din Bucuresti
Juriul a apreciat apelul la memoria locului prin reiterarea vechii Porți a Lemnelor, pe care nu o transpune pur și simplu în spațiul real, ci o reinterpretează într-o cheie contemporană. Astfel pavilionul propus e un mijloc de reapropiere a orașului pentru proprii locuitori, prin cunoașterea istoriei acestuia in situ. Turnul poartă răsturnat e un palimpsest de layere ale istoriei orașului, ce conține în sine nu doar informația existenței vechii porți în sistemul de fortificații medievale al orașului, ci, prin chiar gestul simbolic al răsturnării turnului, el rememorează și evenimentul demolării acestuia în 1862, în plin proces de dezvoltare a orașului. Dacă o refacere integrală a vechii porți ar fi o rememorare trunchiată a istoriei acesteia, acest gest e mai bogat și mai corect în mesajul transmis. Dincolo de semnificația porții orașului, pavilionul speculează și geometria interioară a vechii porți și o transpune în spațialitatea interioară dinamică a pavilionului. Diversitatea activităților propuse în interiorul său e menită să atribuie pavilionului rolul unui magnet urban. Dacă turnurile medievale erau prin scopul lor defensiv obiecte opace, cu o relație unidirecțională cu exteriorul, pavilionul turn nu doar privește spre exterior, dar se și expune exteriorului prin transparența feței tăiate, într-o relație biunivocă necesară unui spațiu public.
179 – The Moon
Podul Calicilor Bucuresti
Echipa: Sorin Diaconescu si Cristina Barna
Propunerea creaza un element semnal efemer in acor cu exigentele caracterului temporar solicitat. Cu un gest delicat si festiv, balonul gonflabil celebreaza locul fostului Pod al Calicilor (in acest moment o intrare in zona pietonala) si pozitia acestuia in peisajul urban al orasului. Simplitatea iluzorie a conceptului mascheaza bogatia de sensuri si interventia sofisticata ; de la un element de comunicare catre unul de iluminat, spre un dispozitiv de vreme si in cele din urma catre un element al memoriei. In dezvoltarea ulterioara a propunerii elaborarea spatiului public creat si asupra diferitelor aspecte functionale este dezirabila.
185 – Cityscope
Platoul Salii Sporturilor Cluj Napoca
Echipa: Cristina Costea si Viorel Costea din Cluj Napoca si Jean-Noël Missonnier din Franta
Proiectul propune un mod inedit de interacțiune al oamenilor cu orașul. Pe un amplasament situat la oarecare distanță față de punctele de atracție ale orașului, instalarea periscoapelor face posibil contactul de la depărtare cu orașul.
Pavilionul e un ochi de muscă multiplu ce permite imagini diferite, dar simultane asupra orașului suprapunând imaginii reale din sit, imagini virtuale și mijlocite de sisteme optice complexe. Periscopul e o metaforă a modului în care percem noi realitatea, întotdeauna mediat, oglindit și filtrat, niciodată direct, tot așa cum și periscopul face uz de oglinzi succesive, lentile și prisme pentru recrea imaginea. Tocmai cunoașterea mediată e metoda contemporană de apropiere a realității, cunoștem realitatea prin intermediul virtualului, iar pavilionul surprinde chiar acest fapt atât de adevărat al lumii contemporane. În plus, această abordare suplinește minusurile unui amplasament arid, pe o platformă de parcări asfaltată, fără prea multe relații de vizibilitate cu orașul, el e menit să recreeze imaginea completă a orașului.
Faptul că orientarea periscoapelor nu surprinde doar centru istoric, ci și cartierele socialiste și arhitectura contemporană permite o cunoaștere în integralitate a orașului, în toate fragmentele sale atât de diverse. Nu e o imagine cosmetizată asupra orașului, ci o imagine colorată, cu accent pe valorile orașului durabil: mixajul social, dezvoltarea economiei și intrastructurii, protecția patrimoniului contruit și a celui natural. Pavilionul are doza necesară de ludic pentru a se distanța de un discurs steril și pur didactic despre oraș și despre valorile sale, dar inserând în jocul descoperirii orașului suficientă încărcătură și sens.
205 – Chair Bridge
Podul Calicilor Bucuresti
Echipa: Tudor Alexandru Gherman si Sandra Maria Petrusca din Bucuresti
Considerat printre cele mai poetice dintre propuneri podul de scaune sau lantul din scaune suprinde prin aspecte captivate : asemanarea si diferenta sunt orchestrate intr-o entitate seducatoare. Astfel acest eseu arhitectural include variatii ludice in modulul si regulile de compozitie. Propunerea dezvaluie un mod inedit de a asocia doua metafore: una a lantului so o alta a scaunelor. Proiectul se pozitioneaza in categoria ‘podurilor abitabile’ atat de mult dezbatute astazi. La acest nivel ‘podul de scaune’ etaleaza sofisticat un caracter oximoronic: incorporeaza atat un potential creativ dar si riscuri datorate imposibilitatii utilizare. In consecinta este o promisiune ultra afirmata care se sprijina eveident pe metafora.
212 – Slow Street
Piata George Enescu Bucuresti
Echipa: Victor-Ioan Pricop si Roxana Aron din Constanta
Dupa cultura ‘Fast’ vine randul culturii ‘Slow’. Un proiect ce face apel la experienta personala, in primul rand, si invitatia de a trai spatiul public in mod relaxat, dar nu oricum ci prin viteza. Ma gandesc la o persoana ce face acest traseu zilnic sau foarte des. Ce anume ii ofera aceasta experienta? Cum se face ca acel loc, parcare, sa devina un loc si o experienta sociala? de cate ori am gasit ragazul in ultimii cinci ani sa fac o plimbare dezinteresata fara scop si directie prin oras? Incetinirea interioara iti ofera ragazul si buna dispozitie de a te bucura de spatiul public interactionand cu celalalt, astfel asigurand o perceptie diferita a orasului, spatiul devenind un loc de socializare, de trait, strabatera lui devenind neimportanta.
214 – Liberum Libri
Rapa Galbena Iasi
Echipa: Filip Gavril din Campulung Moldovenesc si Vlad Ionut Gorgan din Barlad
Liberum libri este un activator de loc care suprascaleaza o carte si prin aceasta placerea cititului. Destul de originala propunerea opereaza cu coduri vechi si setari noi de citire. Proiectul imagineaza si directioneaza scenarii de intalnire in timpul lecturii. Printr-o alegorie_un set de matafore si asocieri care repersonifica cartea – aceasta propunere amplifica datele determinate ale sitului.
Cartea eliberata confera zonei de implant o conditie de spatiu in schimbare. Scenariul este capabil sa dezvaluie, cu anumite variatii, calitatile arhitecturale ale ansamblului. Prin convingatoarea putere vizuala pavilionul cu utilizare mixta poate sa functioneze convingator a un obiect manifest contemporan pledand pentru cultura scrisa. Lectura este arta, informatie, imagini de strazi, publicitate, etc.
196 – Mobiz – special mention
Platoul de marmura Zalau
Arhitect: Gruber Bernhard din Austria
Acest proiect creaza o retea tridimensionala care poate fi interconectata in numeroase moduri pentru a genera elemente de mobilier urbande diferite marimi, forme si functiuni. Chiar daca nu este unic in strategie, proiectul este facut convingere si cu talent. Propunerea care in timp de iarna se transforma intr-o ‘incinta’ pentru a oferi adapost reprezinta un aspect din caile de dezvoltarea ulterioara a proiectului
208 – Operatiunea Monstrul
Piata George Enescu Bucuresti
Echipa: Cosmin Galateanu si Miruna Gusoaia din Bucuresti.
Proiectul 208 ne-a atras atentia propunand un scenariu inventiv si poetic care raspunde foarte exact la problematica unui spatiu public dar si la tema concursului arhetipuri ramanand un caz aparte, izolat, atipic. Acest proiect actioneaza mai degraba la nivel mental, stimuland constientizarea legaturii intre cele doua maluri. Podul este proiectia mentala a experientei de traversare a unei limite. Caracterul de bariera – obstacol este depasit prin apropiere, devenind actor in scenariul propus. Interactiunea, negocierea, sentimentul de aparteneta la o experienta aparte sunt asigurate. Acest proiect are avantajul de a transmite cu usurinta mesaje si povesti ce raman amprentate in memorie mult dupa disparitia lui.In conditiile unui proiect temporar ce isi desfasoara existenta pe doar un an, un astfel de scenariu are avantajul neconstruirii lui si posibilitatea de reutilizare in alt loc, timp, prin alte scenarii.
Contact:
Carmen Dragan
Project Manager
Arhetipuri 2011
Email: info@arhetipuri.ro
Tel.: 0747-133.562
