Vineri, 27 iunie 2014, de la ora 16:00, Muzeul de Etnografie Săsescă „Emil Sigerus” din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA are plăcerea să invite publicul la vernisajul expoziţiei Landleri printre Saşi/ Nebeneinander – Miteinander. Landler und Sachsen.
Evenimentul va avea loc la Casa Artelor, din Piaţa Mică, nr. 21. Prin intermediul fotografiilor şi a pieselor din colecţia Muzeului de Etnografie Săsescă „Emil Sigerus”, a celor oferite de către Biserica Evanghelică şi a celor din colecţii private, vizitatorii vor putea descoperi povestea landerilor: de unde și când au venit, ce religie au, ce dialect vorbesc, ce tradiţii păstrează, ce a însemnat conviețuirea cu saşii şi românii vreme de 280 de ani pe teritoriul Transilvaniei. Vor fi expuse cărţi bisericeşti, elemente de port popular, broderii, ceramică şi imagini de arhivă, ce prezintă comunitatea landerilor şi a saşilor în decursul timpului.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 27 iunie – 27 august 2014.
Scurtă istorie a landerilor
Saşii sunt cunoscuţi datorită istoriei lor de peste 800 de ani în Transilvania, bucurându-se în zilele noastre de o largă mediatizare. Nu acelaşi lucru se poate spune despre landleri. În zona Sibiului, în Turnişor (Neppendorf), în prezent cartier al Municipiului Sibiu, în localităţile Cristian (Großau) şi Apoldu de Sus (Großpold) trăiesc landlerii, parte a minorităţii germane, astăzi aproape necunoscuţi.
Cine sunt landlerii?
Termenul de landler derivă din cuvântul german Land cu referire la împărţirea teritorială a Austriei în landuri.
De unde şi când au venit landlerii?
Povestea landlerilor începe în urmă cu 280 de ani, la data de 9 iulie 1734. Atunci 264 de persoane din zona Salzkammergut (Austria) au fost nevoite să îşi părăsească ţara din motive religioase. Îmbarcate în patru vapoare au străbătut cursul Dunării de la Linz la Timişoara, de unde, până la destinaţia finală, au mers fie pe jos, fie cu căruţele.
Care a fost cauza deportării?
Deportarea a fost preţul pe care l-au plătit aceşti oameni pentru convingerile lor religioase evanghelice de care nu au vrut să se dezică. Carol al VI-lea şi Maria Tereza au dispus deportarea a peste 4.000 de credincioşi protestanţi la marginea imperiului, în Transilvania, în perioada 1734 – 1776.
Traiul alături alături de saşi
Ajunşi în satele deja locuite de saşi, landlerii au fost acceptaţi şi integraţi în rândurile lor cu reticenţă deoarece vorbeau un alt dialect german, diferit de cel săsesc. La şcoală, copiii din ambele etnii erau educaţi în limba germană, limbă pe care o vorbeau numai în cadru public sau la şcoală. Din păcate limba nu a reuşit să-i unească, fiecare comunitate păstrându-şi dialectul. Liantul între ei a fost religia comună de confesiune evanghelică.
Curator, Camelia Ştefan
Expoziţie realizată cu sprijinul
Parohiei Evanghelice C.A. Turnişor (Muzeul Landlerilor)
