MUZEUL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI S-A REDESCHIS
Pe data de 16 iulie s-a redeschis Muzeul Universităţii Bucureşti. Cu ocazia aniversării a 151 de ani de la înfiinţare, conf. univ. dr. Florentina Niţu, prodecan al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, cea care a coordonat proiectul de renovare, modernizare și reorganizare, şi-a dorit foarte mult ca acesta să se realizeze în forma în care îl puteţi găsi astăzi.
Muzeul Universităţii Bucureşti există, de fapt, din luna semptembrie a anului 1967. Academicianul Gheorghe Mihoc, rector în acea perioadă, este cel care a dispus “înfiinţarea pe lângă rectoratul Universităţii” .
Muzeul deține „colecţie compusă din 2486 piese, majoritatea provenind din donaţiile propriilor cadre didactice, a foştilor absolvenţi: stampe, documente, carte rară, fotografii, picturi, obiecte de mobilier, medalii, plachete, diverse accesorii tematice”. [i]
La ceremonia de tăiere a panglicii au fost prezenți ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, fostul președinte Emil Constantinescu, care a deținut funcția de rector al UB în perioada 1992 — 1996, precum și actualul rector Mircea Dumitru. Fiecare invitat a luat cuvântul cu privire la viziunea noii forme în care se prezintă actualul muzeu, cât și pentru rememorări ale primelor momente în care a păşit pe holurile Facultăţii de Drept către vechiul muzeu.
„Un proiect interesant, pe care a trebuit să îl adaptăm continuu unui spațiu expozițional destul de restrâns, dar care, credem noi, arată o față luminoasă, strălucitoare, un dinamism pe care Universitatea din București îl cunoaște, mai ales în ultimii 20 — 25 de ani„, a afirmat, la ceremonie, Mircea Dumitru.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat că „existența acestui muzeu reprezintă un moment de bucurie și reușită pentru întreg învățământul superior românesc, care se găsește între tradiție și modernitate„.
„În ’90, când eram prorector, primul drum pe care l-am făcut în această clădire a fost la muzeu, care era închis, era prăfuit, și îmi amintesc că am luat atunci de aici portretul fondatorului primei forme a universității, l-am pus în biroul rectorului, alături de portretul lui Alexandru Ioan Cuza, cel care a ctitorit noua universitate, și apoi am convins o persoană să preia acest muzeu și așa mi-a venit ideea să aniversăm 300 de ani de la prima formă a universității„, a povestit Emil Constantinescu.
Conf. univ. dr. Florentina Nițu, prodecan al Facultății de Istorie din cadrul Universității București, a declarat că muzeul „este o carte de vizită a istoricului, a trecutului, a prezentului și viitorului UB„.[i]
În prezent, Muzeul UB valorifică o gamă largă de exponate: documente, manuscrise, cărţi rare, cursuri universitare, litografii, fotografii, planuri, medalii, plachete, insigne, drapele, ș.a.
“Interesante şi atractive sunt facsimilele după documente emise de principii fanarioţi precum Grigore Ghica, Constantin Mavrocordat, care fac referire la momente importante din istoria Academiei domneşti bucureştene. De asemenea, în vitrine pot fi regăsite facsimile ale unor cursuri aparţinând iluştrilor profesori ai academiei” (Neofit Duca, D. Notară)
Cel mai important document, ce are în vedere înfiinţarea Universităţii Bucureşti, se afla tot aici-decretul lui Al. I. Cuza, confirmarea primului rector, Gheorghe Costaforu şi a decanilor. Piatra fundamentală aşezată la fundaţia edificiului pe data de 10 octombrie 1857, cât şi acvila care era aşezată deasupra frontonului, se găsesc în incinta muzeului.
De asemenea, este expusă o serie de scrisori primite de Universitatea din Bucureşti, din partea instituţiilor de învăţământ superior, prestigioase, din întreaga lume: Cambridge, Oxford, Paris, cu ocazia Centenarului.
Nu lipsesc nici portretele în ulei sau busturile din marmură şi bronz, dedicate unor personalităţi precum: Gheorghe Lazăr (1779-1823), Vasile Boerescu (1830-1883), Constantin I. Istrati (1850-1918), Victor Babeş (1854-1926), N. Iorga (1871-1940), Nicolae Titulescu (1882-1924).
Printre exponatele muzeului se regăsesc şi: scrisoarea adresată de regină Elisabeta lui Spiru Haret şi copia autentificata a testamentului acestuia, ștampile vechi şi drapelul Universităţii, stat de plată al Facultăţii de Litere, brevetul ordinului Legii de Onoare în rang de comandar acrodat de statul francez profesorului Mina Minovici, programe ale cursurilor de studii ţinute de profesorii Universităţii şi notiţe ale unor studenţi, teze de doctorat din perioada interbelică, emisiuni filatelice, câteva manuale de gramatică, aritmetică, trigonometrie, realizate de Gheorghe Lazăr şi un manual de geometrie tradus de Alexandru Orăscu.
În primul rând, evenimentul a avut loc într-o zi de joi, în plin proces de înscriere la Facultatea de Drept, astfel vizitatorii nu au fost în număr considerabil. Muzeul este localizat în aripa stângă a instituţiei, dar dacă nu eşti familiarizat cu locul este destul de greu de găsit, pentru că nu există nimic să te îndrume până acolo.
Odată ajuns, este imposibil să nu simţi aerul de vechi istoric care se îmbină cu cel de nou, pe care muzeul l-a dobândit în urma modernizării.
Chiar dacă, din păcate, Muzeul Universităţii Bucureşti reprezintă doar o cameră puţin mai mare, din punctul meu de vedere, tot proiectul de modernizare şi reorganizare merită fiecare ban şi minut învestit, deoarece diferenţa dintre „atunci “ şi „acum” este majoră, ceea ce se poate observa în fotografii.
Având în vedere faptul că spaţiul este mic, fiecare centimetru atât de pe perete, cât şi din virtine, este folosit inteligent, încât să se distingă fiecare obiect expus şi să nu creeze confuzie la citirea legendei.
Un alt punct forte este faptul că fiecare obiect a fost păstrat în condiţii extraordinare, ceea ce denotă profesionalism şi dedicare. În cazul scrisorilor sau al diplomelor, scrisul este clar şi se pot citi cu foarte mare uşurinţă, iar în ceea ce priveşte fotografiile sau anumite obiecte, par neatinse de pătura timpului.
„Adaptat nevoilor expoziţionale şi de comunicare actuale, Muzeul Universităţii din Bucureşti îşi propune să ilustreze trecutul prestigios al acestei instituţii, privind către viitor cu încredere în reuşitele care vor consolida poziţia Univesității ca principala instituţie de învăţământ superior din România”. [i]
Muzeul Unibuc este învăluit într-o aură de istorie şi naţionalism şi recomand vizitarea acestuia deopotrivă cunoscătorilor, celor pasionaţi, ori celor neiniţiaţi. Faptul că este aranjat în ordine cronologică, îl transformă într-o poveste frumoasă pe care nu o poţi termina fără cunoştinţe noi şi un zâmbet pe buze.
Articol si fotografii de Alexandra Tudose
| Zona: | Piața Operei |
| Adresa: | Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr.64, aripa stângă a Facultății de Drept |
| Contact: | 021.312.25.82 |
| Program: | Luni – Joi: 8-14; Vineri: 8-12 Sâmbătă, Duminică: Închis [i] |
1URL: < http://bucuresti.itbox.ro/muzee/detalii-muzeul-universitatii-bucuresti/ >.
[i] Conf. univ. dr. Florentina Nițu și Eleonora Filip, Broșura Muzeului Universității București, 16 iulie 2015.
BIBLIOGRAFIE
– Broșura Muzeului – București, 2015: Muzeul Universității din București (București, Universitatea București, Facultatea de Drept, iulie 2015).
- Surse WEB:
- http://www.unibuc.ro/n/despre/docs/muzeu.pdf
- http://www.agerpres.ro/cultura/2015/07/16/muzeul-universitatii-bucuresti-s-a-redeschis-pentru-public-13-50-46
- http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/foto-muzeul-universitatii-bucuresti-s-redeschis-public-0
- http://bucuresti.itbox.ro/muzee/detalii-muzeul-universitatii-bucuresti/
[i] Petronius Craiu, „Muzeul Universității s-a redeschis pentru public”, Agerpres < http://www.agerpres.ro/cultura/2015/07/16/muzeul-universitatii-bucuresti-s-a-redeschis-pentru-public-13-50-46 >.
[i] URL: < http://www.unibuc.ro/n/despre/docs/muzeu.pdf >.
