Primul număr Art Out din 2020 are ca subiect digitalizarea culturii. Dezvoltarea tehnologiei digitale a devenit mai mult decât o simplă opțiune pentru numeroase producții culturale. O parte semnificativă din publicații de prestigiu s-au mutat exclusiv în spațiul online, numeroase cursuri strâng laolaltă oameni indiferent de distanța la care se află, muzeele își invită publicul în tururi virtuale, iar bibliotecile și cititorii virtuali cresc considerabil.
Contextul în care se află întreaga lume la ora de față, când mobilitatea fizică este limitată la minimum va duce cu siguranță la creșterea consumului de informații în spațiul digital. Acest spațiu devine vital pentru numeroase activități.
Acest număr caută să pună în balanță avantajele și dezavantajele producțiilor culturale intermediate de spațiul digital. Cum se modifică din punct de vedere psihologic percepția unor astfel de informații intermediate față de varianta expunerii directe la respectivul produs cultural? Ce se pierde și ce se câștigă? De exemplu, observarea unui obiect static într-un muzeu și prezentarea multitudinii funcționalității sale cu ajutorul programelor digitale duce oare la limitarea imaginației sau la îmbogățirea ei? Care sunt provocările celor care gestionează cultura în spațiul virtual? Suntem curioși să aflăm care este experiența voastră de până acum și mai ales în această perioadă.
Acceptăm propuneri în engleză și/sau română, care să respecte normele de redactare. Acceptăm abstractul în limba de redactare, înainte de articolul final.
Principalele arii de interes ale revistei sunt:
-istoria artelor, culturii și industriilor creative (incluzând artă vizuală, audio și video, digitală, arhitectură, design, restaurare, peisagistică);
-teorie și critică de artă, cultură și industrii creative (incluzând artă vizuală, audio și video, digitală, arhitectură, design, restaurare, peisagistică);
-recenzii de evenimente culturale, expoziții sau cărți;
-interviuri cu oameni ce activează în domeniul cultural.
Pentru mai multe informații puteți să ne contactați la:
Art Out Magazine
e-mail: redactie@artout.ro
site: www.artout.ro
Termen estimativ: 15 aprilie
Norme de redactare:
-Titlu
-Autor
-Șapou: Aproximativ 2-3 propoziții (cca. 100 cuvinte), bold.
-Conținutul articolului: Între 500 și 2000 de cuvinte, scris în engleză și/sau română.
Textul poate fi acompaniat de 2-12 fotografii, tabele, grafice sau desene, care nu vor fi adăugate în text; ele vor fi trimise ca atașamente în e-mail (.rar/.zip sau link wetransfer/dropbox). Amplasarea fiecărei imagini în paragraful textului trebuie să fie menționată. Imaginile trimise trebuie să aibă o rezoluție între 72 DPI și 300 DPI. De exemplu: Inserează imaginea 1, (numele artistului), (titlul lucrării de artă), (anul) și/sau un scurt detaliu despre imagine.
Tabelele, graficele și desenele trebuiesc numerotate și trebuie să li se atribuie un titlu și/sau detalii.
Textul va fi însoțit de o scurtă biografie, scrisă la persoana a III-a. Aceasta poate include detalii despre studii, interesele de cercetare, realizări. Textul trebuie să aibă între 100 și 300 de cuvinte.
Nu vor fi note de subsol. În schimb, se vor folosi note la sfârșit de rând, adăugate la finalul paragrafului, in următorul format:
Cărți: (numele de familie al autorului, anul publicării, numărul paginii)
Exemplu: (Harrison, 1970, 41)
Capitol de carte: (numele de familiei al autorului capitolului, anul publicării, „titlul capitolului” în: numele de familie al autorului/editorului cărții, Numele cărții (cu Italic), numărul paginilor)
Exemplu: Davidson, 1890, ‘Statutul decenței’ în: Thomas Erwin (ed.),Vorbind despre decență, 56-59.
Jurnal/articol de revistă: (numele de familiei al autorului, anul publicării, numărul paginii)
Exemplu: Honeymill, 1950, 100-105.
Articol de ziar: (numele de familiei al autorului, anul publicării)
Exemplu: Forster, 2018.
Arhive: (A (de la arhivă) numele arhivei, numărul de identificare, numărul paginii)
Exemplu: (ACNSAS, 2060)
Pagină web: (numele de familiei al autorului, „titlul articolului” în: link-ul web (cu Italics)
Exemplu: Forster, ‘El Anatsui, Broken Bridge II’
La sfârșitul materialului, dacă textul face referire la alte surse, includeți vă rog o bibliografie completă în următorul mod:
BIBLIOGRAFIE
Carte: Nume de familie, Prenume, Titlul cărții (cu Italic), Editura, Locul publicării, anul.
Exemplu: Lucie-Smith, Edward, Modernismul târziu, artele vizuale de la 1945, ediția II, Editura Praeger, New York, 1976.
Capitol de carte: Nume de familie, Prenume al autorului capitolului, „Titlul capitolului” în: Nume de familie, Prenume al autorului/editorului cărții, Titlul cărții (cu Italic), Editura, Locul publicării, anul, paginile.
Exemplu: Fyfe, Gordon, „Episodul chantrey: Clasificarea de artă, muzee și statul, 1870-1920”, în: Susan Pearce (ed.), Arta în muzee, Editura Athlone, London, 1995, 5-41.
Jurnal/ articol de revistă: Nume de familie, Prenume, „Titlul articolului”, în: Titlul jurnalului/revistei (cu Italic), Nr., paginile.
Exemplu: Turner, James, „Strutura Stourhead a lui Henry Hoare” în: Art Bulletin, Nr.1, 1979, 68-77.
Articol de ziar: Nume de familie, Prenume, „Titlul articolului”, în: Titlul ziarului (cu Italic), data publicări, paginile/link-ul.
Exemplu: Morris, Wesley, „Un moment radical în teatrul american și mai mult”, în: The New York Times, 25 aprilie, 2019
Website: Nume de familie, Prenume, „Titlul articolului”, în: link
Exemplu: Joël Jalladeau, „Exhibiționismul la feminin”
Arhive: Numele complet al arhivei, Numele documentului (cu Italic), Nr. de identificare, paginile
Exemplu: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Note informative ale Corpului Detectivilor referitoare la conducerea P.N.L., referat și dare de seamă asupra activității Așezământului Cultural ”I.C. Brătianu”, SRI 2048, 1939-1944.
