„Nu există nicio pasiune în a fi mărunt, în a te mulţumi cu o viaţă
care este mai puţin decât poţi tu trăi.” (Nelson Mandela)
Ce este succesul şi cât de mult influenţează el deciziile, acţiunile, comportamentul uman şi, implicit, fericirea unei persoane? Societatea actuală forţează umanitatea să se afle într-o competiţie permanentă de obţinere a succesului pe plan profesional şi personal. Rigorile şi standardele impuse de mediul familial, educaţional, statal îşi lasă o amprentă puternic înrădăcinată în subconştient, îngrădind astfel libertatea individului.
Sursă foto: Justin Lewis, Kid boy stands with social media icon chalkboard, http://www.gettyimages.com/photos/success-icon?excludenudity=true&family=creative&license=rm&page=1&phrase=success%20icon&quality=elite&sort=best#license
Conform DEX, succesul este „un rezultat favorabil, obţinut ca urmare a depunerii unui efort fizic sau intelectual; reuşită, izbândă.” În acest context, succesul este o definiţie simplistă care creaza o legatură între o acţiune şi un rezultat pozitiv. Ce se întampla însă dupa obţinerea succesului? Cărţile, revistele, mijloacele mass-media şi internetul oferă o multitudine de exemple ale unor persoane considerate a fi de succes. Imaginea succesului este suprapusă cu atragerea stării de abundenţă materială, pe langa faimă, recunoaştere, apreciere şi propulsarea către starea de fericire. Totul pana aici pare simplu: se stabileste o direcţie, o strategie, se actionează, se obţine rezultatul dorit şi apare fericirea. Oare?!
Arthut Ashe spune că „succesul este o călătorie, nu o destinaţie. Ceea ce faci este mai important decât ceea ce rezultă.” Fiecare pas făcut în fată, cât şi înapoi, pasiunea, entuziasmul, zilele şi nopţile pierdute, dorinţa, perseverenţa şi esecul fac parte din procesul de dezvoltare, de atingere şi depăşire a limitelor. Ceea ce diferenţiează oamenii obişnuiţi de oamenii extraordinari este tocmai felul în care au acceptat înfrângerile, au continuat să aibă încredere în visul lor, chiar şi când ceilalţi nu mai aveau încredere in ei:
- Thomas Eddison, inventatorul becului cu incandescenţă, era considerat un elev mediocru datorită rezultatelor slabe la învăţătura: “Nu am dat greş, ci pur şi simplu am găsit 10.000 de idei care nu funcţionează.”
- Charles Darwin, faimos pentru lucrarea „Originea Speciilor“, a devenit student la medicina la vârsta de 16 ani în cadrul Universitătii din Edinburgh. Curând, el a realizat că medicina nu este chemarea lui, a fost trimis apoi de tatăl său pentru a studia teologia, dar nu a devenit preot. Nu a fost niciodată un student model, dar a fost pasionat de ştiinţele naturii, iar momentul crucial care l-a determină pe autorul „ teoriei evoluţionismului“ să îşi shimbe traiectoria a fost expediţia ca naturalist pe nava regală Beagle.
- Vincent Van Gogh a creat 800 de lucrări în 10 ani, uneori a suferit de foame, a fost bolnav de epilepsie şi a vândut un singur tablou în timpul vieţii sale unui prieten. A avut numerose ocupaţii până şi-a descoperit vocaţia artistică: „Dacă auzi o voce interioară care îţi spune că nu eşti în stare să pictezi, atunci pictează cu orice preţ şi vocea va amuţi.”
- Albert Einsten a început să vorbească abia la vârsta de 4 ani şi a ratat admiterea la Universitatea Politehncia din Elveţia.
- Walt Dinesy, creatorul faimosului personaj de desen animat, Mickey Mouse, a vrut iniţial să se angajeze ca regizor de filme, însă toate studiourile din New York l-au refuzat: “Sper să nu uităm niciodată un singur lucru – că totul a început cu un șoricel.” (Walt Disney).
- Saichiro Honda a vrut să fie angajat în funcţia de inginer al firmei Toyota, dar nu a fost acceptat. A devenit asfel şomer, dar a început să producă motociclete. A pus bazele companiei Honda Motors, devenind miliardar cu propria sa activitate antreprenorială.
- Colonelului Harland David Sanders, fondatorul KFC, i-a fost refuzată reţeta de pui de peste 1.000 de restaurante. Într-o zi, un restaurant a acceptat-o, iar astăzi există restaurante KFC peste tot în lume. Timp de 30 de ani a avut mai multe locuri de muncă, printre care : fermier, fochist de locomotivă, vânzător al unei firme de asigurări, lucrător la drumuri, administrator la hotel şi apoi patron al unui restaurant.
- Bill Gates a fost exclus de la Harvard, iar prima lui afacere a avut un eşec total înainte de a crea Microsoft.
- Oprah Winfrey avea doar 22 de ani când a fost demisă din funcţia de reporter de televiziune deoarece postul nu i se potrivea. După această experienţă nefastă a devenit cea mai cunoscută prezentatoare de talk-show-uri. În prezent, deţine propriul său post de televiziune, OWN Channel, revista „ The Oprah Magasine„ şi este cea mai bogată femeie de culoare din lume, conform revistei Forbes.
Un alt lucru comun oamenilor vizionari este că şi-au descoperit în ei acel dar, talent pe care l-au exploatat şi în care au investit multă muncă pentru a se autodepăşi, şi-au ascultat vocea interioară şi au stiut că vor reuşi.
Cei mai mulţi suferă pentru că au învăţat să caute lucruri pe care nu le posedă în loc să caute toate darurile minunate pe care le au.
Cum este descoperit darul?
Brian Souza a gasit câteva strategii pentru descoperirea darului personal:
- Găsirea unei pârghii – poate fi o dorinţă arzătoare sau o nemulţumire profundă.
- Curiozitatea – folosirea imaginaţiei şi a creativităţii pentru a găsi idei noi
- Apropierea – expunerea unor noi experienţe şi lucruri interesante
- Pornirea – exersarea, practica, perseverenţa şi răbdarea
Declanşatorul acţiunii determină ieşirea din starea de comfort, iar visarea neîncetată conduce la materializarea obiectivului. De cele mai multe ori, ceea ce precedă descoperirea talentului este descrisă ca o stare de reverie, revelaţie, entuziasm, „trezire” a subconştientului din starea latentă de „normalitate” şi mediocritate. Indiferent de tipul stărilor generate, pozitive (entuziasm, stare de visare, meditaţie, concentrare) sau negative (frustrare, neîmplinire, neacceptare), energia care se degajă în cadrul acestora este bine să fie direcţionată către „misiunea personală”.
Numeroase studii de specialitate evidenţiează legătura dintre starea profundă de relaxare a creierului şi găsirea unor soluţii la probleme aparent de nerezolvat. Arhimede a descoperit principiul densităţii în timp stătea în cadă. Ideea “teoriei gravitaţionale” a lui Newton i-a venit spontan când se afla sub un copac în momentul a văzut cum cade un măr. Chimistul rus Mendeleev şi-a văzut în vis tabelul elementelor chimice.
Pentru a include darul personal în drumul succesului este nevoie nu doar de inspiraţie şi de un vis îndrăzneţ sau de o viziune puternică, ci şi de răbdare, dedicare, timp, investiţie şi muncă. Pasiunea antrenează performanţa şi dorinţa de a face acel lucru cât mai des.
Darul personal este asemenea unui diamant neşlefuit. El trece prin toate stadiile înainte de a fi prezentat mulţimii în strălucirea sa deplină. Eforturile neîncetate conduc spre succes, iar fericirea stă în toate lucrurile mărunte făcute atât înainte, cât şi după obţinerea rezultatului.
Bibliografie:
Brian Souza, Născut pentru a reuşi, Cap. 8, p 75-76, Editura Amaltea, Bucureşti, 2005
http://www.descopera.ro/cultura/13752399-thomas-alva-edison-omul-care-a-adus-lumina
https://florinrosoga.ro/blog/walt-disney/
http://www.biography.com/people/bill-gates-9307520#synopsis
http://www.ziare.com/magazin/inedit/ciudatenii-din-viata-personala-a-lui-einstein-1017188
http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/a/arthurashe371528.html
http://www.cariereonline.ro/articol/vincent-van-gogh-artistul-dintre-arta-si-nebunie
http://da.zf.ro/zf-24/zece-oameni-de-succes-care-au-cunoscut-mai-intai-esecul-10273288
http://www.famousscientists.org/charles-darwin/
Articol scris de Elena Niscoveanu