Galeria de arte din Cluj-Napoca, str. Alecsandri nr. 1, este una dintre galeriile Şcolii populare de artă Tudor Jarda. Cu toate că aparţinea Şcolii populare de artă, această clădire funcţionează ca şi galerie doar din 2008(până atunci a funcţionat ca sală de canto, după care vreo doi ani, ca sală de pictură). Din anul 2009, este deschisă permanent; între anii 2009-2010 a avut două custode, după care începând cu 2011 unul singur, care reuşeşte să câştige publicul din primele clipe, cu o personalitate călduroasă.

În primul rând aş dori să vă rog, să vă prezentaţi în câteva cuvinte, pentru cititori blogului Art Out.

 Mă numesc Gheorghe Gligore HEBEAN, m-am născut în 1956, la Câmpia Turzi (o localitate din apropierea Cljului), aici am terminat studiile primare şi gimnaziale, după care am plecat în Cluj, unde am absolvit Liceu Pedagogic Gheoghe Lazăr în 1976. După stagiul militar am predat la o şcoală primară din com. Râşca, dar m-am retras din învăţământ şi am activat în diferite intreprinderi (printre altele: operator calculatoare timp de 10 ani şi în domeniul bancar 15 ani).

De când lucraţi în cadrul Şcoli populare de artă Tudor Jarda şi de când sunteţi custode al acestei galerii de artă?

Din 2010 sunt angajat al Şcolii populare de artă, iar din 2011 sunt custode, referent, al Galeriei Arta.

Cum credeţi, că liceul absolvit şi serviciile avute anterior de a devenii custode vă ajută?

În primul rând liceul m-a ajutat prin, pregătirea artistică coplexă(în anii de liceu am avut cursuri de desen, sculptură, estetică, etc.), iar cursurile psiho-pedagogice şi limbile străine mă ajută foarte mult în comunicarea şi în relaţionarea interumană. Iar într-un mod indirect m-a ajutat prin lecturile culese în acei ani în biblioteca şcolii. În al doilea rând acitivitatea mea din domeniul bancar m-a ajutat, de asemenea, prin experienţa acumulată în comunicare şi relaţionare interumană.

Ce oferă Şcoala populară de artă Tudor Jarda pentru cei care doresc să studieze aici?

Şcoala noastră are o gamă largă de oferte, ocupându-se de toate domeniile artei, de exemplu: arte vizuale(inclusiv cele digitale), muzică (inclusiv inginerie de sunet), teatru plus retorică, dar chiar şi arte populare. Cel mai important lucru din puncultul meu de vedere este însă faptul că abordăm artele vizuale inclusiv cu parte post-creaţională¹. De asemenea îi ajutăm pe cursanţi să participe la concursuri (organizate atâtde noi, dar şi în afară), expoziţii colective, dar oferim şansa şi pentru a avea expoziţii personale în galeriile noastre.

Dar pentru publicul doritor şi consumator de artă ce oferiţi?

Pentru publicul consumator sau doar doritor de artă sunt oferite diferite manifestări artistice, dintre care amintesc pe cele care au loc în serile de joi, dar de asemenea sunt organizate diverse festivaluri şi concursuri. Iar galeriile şcolii oferă expoziţii, în toate domeniile artelor vizuale, tot timpul anului.

Care este scopul Galeriei Arte?

Scopul Galeriei Arte este promovarea Şcolii populare de artă Tudor Jarda din Cluj-Napoca, al cursanţilor şi chiar al absolvenţilor acestui institut artistic. De asemenea doreşte să atragă noi cursanţi, prin prezentarea calităţii cunoştinţelor ce pot fi dobândite la şcoala noastră. În acelaş timp promovăm şi alte şcoli populare de artă din ţară (de ex. pe cele din Baia Mare, Târgu Mureş, Oradea, Botoşani etc.)

Şi consideraţi că ar mai putea ajuta cursanţii şi sub alte forme?

Din păcate galeria nu poate comercializa operele expuse, dar în cazul unor expoziţi de grup sau individuale, publicul este pus în relaţie cu artistul, astfel este ajutat să facă unele vânzări într-un mod indirect.

Cât consideraţi de imporantă expunerea operelor?

Consider foarte imporantat, fiindcă doar astfel se poate verifica impactul asupra privitorilor, vizitatorilor şi chiar asupra consumatorilor.

După 6 ani în acest domeniu artistic, care consideraţi că sunt acele elemente ce duc la succesul expoziţiei?

-buna selecţie a lucrărilor prezentate;

-un termen cât mai lung al menţinerii expoziţiei (cel puţin o lună);

-mediatizarea vernisajului şi al evenimentului;

-şi nu în ultimul rând poziţia geografică şi calitatea galeriei unde sunt expuse lucrările;

Ce fel de expoziţii atrag cei mai mulţi vizitatori?

În principal expoziţiile de pictură şi fotografie, dar şi expoziţia de design vestimentar are un impact puternic asupra publicului feminin, indiferent de vârstă sau profil social.

Deşi profilul galeriei nu este acela de comercializarea operelor de artă, totuşi ce fel de opere sunt căutate şi în ce valoare?

Sunt căutate în principal doar tablouri, mai ales cele clasice(peisaje, naturi statice, etc.), consumatorii oferând maximul de 500 de lei pentru artist(galeria nu intră direct în comercializare, astfel informaţiile provin în mare parte de la artişti).

Cât de mulţi vizitatori are galeria?

În medie pe zi sunt aproximativ doar 7 vizitatori, deşi este greu de spus un număr exact fiindcă sunt zile când intră lume, iar în alte zile stau singur şi aştept. Majoritatea celor care intră în galerie, daca sunt din oraş revin frecvent, cel puţin de două ori pe lună.

Din experienţa şi observaţiile făcut de dumneavoastră, ce fel de public frecventează Galeria Arte?

Un public diversificat atât din punct de vedere, etnic, din punct de vedere al vârstei cât şi al profilului social. Astfel că intră în galerie persoane fără legătură cu artă, dar şi elevi ai noştrii, ai liceului de artă sau ai UAD-ului. La fel suntem vizitaţi şi de artişti, dintre care amintesc pe cei mai fideli vizitatori: maestru Ilarie Voinea, Cornel Vana, Ionică Todea, etc.

Cum percepeţi dumneavoastră viaţa artistică şi culturală din Cluj?

Sincer cred că atât viaţa culturală cât şi ceea artistică din Cluj este bine dezvoltată prezentând o bogată diversitate. Această viaţă cultural-artistică este reprezentată în primul rând de Muzeul de Artă, care sub managementul domnului Lucian Năstase-Kovacs prezintă o activitate complexă, cu numeroase expoziţii, dar şi manifestări culturale. După Muzeul de Artă, UAD-ul are de asemenea un rol esenţial în pregătirea unei viitoare generaţii de artişti plastici. Iar nu în ultimul rând centrele de cultură urbană, Casiono şi Bastionul Croitorilor, au un rol considerabil fiind din păcate unele dintre puţinele locuri de expoziţie ale oraşului.

Ce schimbări observaţi în viaţa artistică dinainte de 89, după 89 şi în prezent?

Înainte de 89 viaţa artistică a municipiului Cluj-Napoca a fost una bogată, fiind reprezentat de numeroşi artişti de calitate. Ei se manifestau la expoziţii ce aveau loc atât în Muzeul de Artă, cât şi în cele două galerii ale UAP-ului, iar amatorii care făceau parte în aceea perioadă expuneau în galeriea lor. În anii 90 şi 2000 s-a putut observaun recul (o scădere), al manifestărilor artistice datorită în mare partescăderii vânzăriilor, fiindcă statul şi astfel nici instituţiile nu mai erau consumatori de artă. Dar în prezent situaţia se remediază fiindcă apare publicul consumator de artă, un public privat.

Până acuma am tot vorbit despre artă, de aceea simt nevoia şi momentul să vă întreb, dumneavoastră cum aţi defini arta?

Arta este o modalitate complementară de reflectarea realităţii şi de influenţarea realităţii.

Credeţi că în prezent este rentabil să te ocupi de artă?

Da(!) consider rentabil să ai o carieră artistică. Însă eu personal sfătuiesc doar pe cei care au aptitudini în acest domeniu şi nu pe cei care doresc să se imbogăţească.

Aş dori să vă intreb cât de importantă este formarea artistică?

Formarea artistă este un proces amplu şi bineînţeles important, astfel că nu este de ajuns doar o formare universitară ci una care începe din copilărie fie printr-un profesor privat sau Şcoala populară de artă, după care se continuă la liceu şi studiu Univesitar, dar la un artist bun nu se finalizează niciodată.

În final, aş doriă să vă întreb dacă consideraţi că în procesul artistic, creaţionist şi post-creaţionist consideraţi că şi criticul are un rol?

Sincer consider, că el are un rol extrem de important, dar din păcate nu prea sunt acceptaţi la noi, artiştii aşteptând doar laude, nesupunându-se şi criticilor.

________________________________________

¹termen introdus de mine pentru a desemna toate activităţile căreia este supusă opera şi artistul, după crearea operei(căutarea ramei, expunerea, vânzarea, mediatizarea etc.)

Material scris de VARGA István Attila

Surse foto: VARGA István Attila