Nu stiu cum sunteti voi, dar mie imi plac musicalurile bune. Alea unde nu simti nevoia sa dai skip skip la melodii. Asa ca abia asteptam sa apara Into the Woods. Nu stiam originalul de pe Broaday. Dar sa imi spui ca este un film cu Meryl Streep este suficient. Mai apare si Johnny Depp? Deja trebuie sa il vad. Mai canta? Into the Woods!

Am avut asteptari mari dar filmul a fost si mai frumos. Am mers la Hollywood Multiplex, ca de obicei. Ne-am asezat frumos si am inceput sa vedem actorii unul si unul. Ah, pe asta il stim. Si pe asta. Si pe asta. Bai, si toti canta. Frumos.

Ideea de baza a filmului este o reuniune a tuturor basmelor care se petrec in jurul unei paduri: Scufita Rosie, Rapunzel, Jack si vrejul de fasole, Cenusareasa. Desigur, un pic modificate. Si pe langa acestea am avut diverse alte personaje. Este filmul perfect pentru muzica, poveste si povesti. Toate se leaga intre ele, personajele se dezvolta.

Nu zic degeaba de muzica. Cateodata e musical dar nu toti canta chiar atat de bine. Aici pregateste-te sa fii uimit. Adica pe Johnny l-am mai vazut, pe Meryl o stim de mult, Anna Kendrick deja e o cunoscuta a musicalurilor. Dar e foarte frumos.

Desi este vorba de basme, asteapta-te sa fii pe marginea scaunului, sa vrei sa aflii ce se va intampla. Asteapta neasteptatul. Invata diferenta dintre bun, rau si dragut. Fat-Frumos spune ca el nu a fost crescut sa fie sincer, ci sa fie sarmant.

Trebuie sa mergeti sa vedeti filmul. Chiar merita. Reusit din toate punctele de vedere.