Pasionaţii de artă şi istorie sunt aşteptaţi în această primăvară la Muzeul Naţional Cotroceni, unde două expoziţii aduc în centrul atenţiei perioade prea puţin cunoscute din trecutul Ţărilor Române.
Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă este o expoziţie ce reuneşte o serie de obiecte recent restaurate, o parte a patrimoniului recuperat, aparţinând bisericii mănăstirii Cotroceni, ctitorită de domnitorul Şerban Cantacuzino (1678- 1688). Artefactele sunt mărturii ale artei din spaţiul românesc, reflectând legătura fundamentală dintre artă, spiritualitate şi istorie.
Expoziţia deschisă în spaţiile medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni întregeşte expoziţia permanentă dedicată evoluţiei ansamblului medieval şi modern de la Cotroceni, fiind cea mai valoroasă dintre componentele sale, remarcabilă prin istoria de peste trei secole şi ilustrarea artei româneşti din epoca medievală.
Expoziţia poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.30.
Periplul în timp poate continua cu o expoziţie dedicată vieţii saşilor din secolele XVII-XIX. Veşminte, podoabe săseşti şi reprezentările acestora în pictura vremii cuprinde un număr de 100 de obiecte din secolele XVII – XIX, din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal: costume săseşti,accesorii vestimentare, pungi pentru bani, punguţe pentru tutun, tabachere, carnete de bal, podoabe şi 20 de tablouri din Galeria de Artă Românească a Muzeului Naţional Brukenthal care ne ajută să intrăm într-o lume stranie, elegantă, asigurând legătura dintre costum, accesoriile vestimentare şi podoabe. Portretele de epocă ale elitei săseşti sunt interesante atât prin rolul lor în evoluţia picturii laice transilvănene din secolul al XVII-lea, până la începutul secolului al XIX-lea, cât şi prin informaţiile socio-economice pe care veşmintele reprezentate le dezvăluie unei priviri curioase.
Expoziţia este deschisă până în data de 10 mai 2015, şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30-17.30.
Călătoria în timp se încheie cu o întoarcere la arta contemporană, părăsind de acestă dată spaţiul românesc pentru a pătrunde în lumea creată de cele 10 tablouri ale celor mai reprezentativi artişti ai Scolii din Tunis: Yahia Turki (1903 – 1968), AliBen Salem (1910 – 2001), Ammar Farhat (1911 – 1988), Jallel Ben Abdalah (1921), Hedi Turki(1922), Ali Bellagha (1924 – 2006), Abdelaziz Gorgi (1928 – 2008), Néjib Belkhouja (1933 –2007), Brahim Dhahak (1938 – 2011), Fethi Ben Zakour (1947).
Expoziţia este deschisă până în data de 17 aprilie 2015, şi poate fi vizitată de marţi pânăduminică, între orele 9.30-17.30.
