Changes or….not ?!
20, în sfârşit. Grea a fost aşteptarea, dar momentul de glorie a sosit. În ultimele săptămâni, număram zilele, orele. Sincer, nu ştiu de ce mă încântă ideea de ‚a avea 20’, doar că sună atât de bine, atât de matur, deşi faţa mă trădează, zic.
După două decenii de respirat aerul dulcei noastre Românii, pot spune că au avut loc schimbări majore în viaţa mea. Sunt moldoveancă, privincialistă, din mediul rural ( o comună micuţă din estul României, la graniţa cu Republica Moldova). Deşi sunt de la ţară, consider ca educaţia şi modul de formare m-au determinat să mă detaşez de această etichetă.
Odată cu intrarea la liceu, păşeam într-o lume total nouă, cu oameni noi, de la oraş. Clasa a noua a fost un oarecare moment de cumpănă deoarece viziunea despre oameni şi comportamentele lor era alta. Am primit eticheta ca fiind de la ţară, că eram diferită, dar asta nu m-a împiedicat să demontrez ceea ce pot. Pe parcursul liceului, situaţia s-a schimbat şi m-am schimbat. S-au legat prietenii, bagajul de cunoştinţe s-a mărit, profesorii priveau diferit lucrurile. În ceea ce mă priveşte, mi-am schimbat atitudinea faţă de oameni, am devenit mai sociabilă, m-am autoeducat, astfel încăt să corespund contextului social în care am intrat.
And now, facultatea. O altă etapă, alţi paşi. Am ales Bucureşti. De ce? Simplu. Am vrut, vreau şi voi vrea să demonstrez că pot mai mult, am vrut să am o arie mult mai largă de opţiuni, păreri, concepţii. Concurenţa mă ambiţionează şi mă determină să dau tot ce am mai bun. Pe de altă parte, oamenii sunt diferiţi, iar de la fiecare ai câte ceva de învăţat, începând cu profesori, oameni de pe stradă, colegi, contexte în care activezi. Deşi oamenii dragi, amintirile mele frumoase sunt la 300 km distanţă, ştiu că am făcut o alegere bună pentru mine şi viitorul meu.
Per total, lucrurile au evoluat. Mi-am schimbat percepţia asupra oamenilor şi a societăţii, comportamentul, felul de fi şi de a vorbi. Am învăţat să apreciez că lucrurile minore contează şi că fiecare persoană este bună, in felul ei. Maturitatea se instalează treptat şi târziu, la bătrâneţe, ne dăm seama de unele lucruri. Dar, până atunci, mai e cale lungă….destul de lungă.
Enjoy your life!
Bianca Silitră
