Agnieszka Polska s-a născut la 1985 în Lublin, Polonia. Ea trăiește și lucrează în Cracovia și Berlin, acolo unde a şi studiat (clasa lui Hito Steyerl). Mediu principal al Polskai este animația, fotografia şi video. Proiecții ale lucrărilor ei au fost prezentate la a 19-a bienală de la Sydney, Australia (2014); a 13-a bienală din Istanbul, Turcia (2013); Tate Modern, Londra, UK (2012). A avut şi expoziții personale în Nottingham Contemporary, Nottingham UK; Salzburger Kunstverein, Salzburg, AT; Georg Kargl BOX, Vienna, AT; şi numeroase expoziții în Europa și în Statele Unite ale Americii.
Lucrările Polskăi sunt influențate de cercetările sale în arhivele istorice. Ea folosește ilustrații din ziare vechi, reviste și cărți pe care le animă.
Într-un interviu pentru culture.pl Polska spune că ea privește o arhivă ca pe un organism viu care poate fi supus diferitelor interpretări.
Olga Ştefan, curatorul Bucharest Art Week 2015 – arată în scrierea lui Milan Kundera „Cartea râsului și a uitării” (1978) un punct de plecare în discutarea temelor râs, uitare, litost (ca umilire), frontieră, îngeri şi dragoste – a inclus videoclipul Agnieszkăi Polska „The Forgetting of Proper Names” (2009), în secțiunea „uitare” / Forgetting, împreună cu lucrările lui Dan Acostioaei (RO), Esther Shalev-Gerz (FR), Dor Guez (IS), Ştefan Sava (RO) și Sarah Sweeney (SUA).
„The Forgetting of Proper Names” se bazează pe eseul lui Sigmund Freud (1901), în care celebrul psihanalist descrie fenomenul de a uita și înlocuirea compulsivă în memorie a numelor proprii cu alte nume. Videoclipul este ilustrat cu ajutorul unor lucrări ale artiștilor Robert Morris, Robert Smithson, Walter de Maria și Wolf Vostell.
Artista de origine poloneză a răspuns la câteva întrebări despre modul în care vede arta ei în contextul secțiunii „uitare” / Forgetting din Bucharest Art Week 2015.
Bucharest Art Week: Agnieszka, eşti o artistă tânără, de ce ai ales să lucrezi cu arhivele și cum a apărut preocuparea cu tematica memoriei? Cum te raportezi la tema propusă în acest an de Olga Ştefan?
Agnieszka Polska: La începutul practicii mele, am abordat de multe ori problema interpretării eronate a evenimentelor istorice și taifasul. Interesul meu a fost concentrat în principal pe fenomenul legat de istoria artei; am încercat să analizez mecanismele de legitimare și mitologizare a unor lucrări de artă, artiști sau mișcări artistice. Astăzi, interesul meu s-a mutat la procesele de legitimare sau în curs de excludere pe o zonă mai largă: în domeniul limbii, conştiinţa.
În spectacolul Laughter and Forgetting prezint o animație „The Forgetting of Proper Names”, construită în jurul unui eseu celebru de Sigmund Freud, cu același titlu. În eseu Freud analizează cazurile de înlocuire a numelor proprii de „nume de substituție” în conștiința noastră.
Bucharest Art Week: Care este rolul politic/politicii în arta ta? Te consideri un „artist politic”?
Agnieszka Polska: Munca mea nu poate fi utilizată ca un agent activ care produce o schimbare reală în politică reală, așa că nu m-aş numi artist politic. Cu toate acestea, multe lucrări de-ale mele abordează problema responsabilității sociale ale unui artist și descriu evoluția unor anumite idei politice disputate.
Bucharest Art Week: Te identifici ca un artist din Europa de est sau crezi că existenţa a astfel de frontiere va fi în curând o amintire pierdută?
Agnieszka Polska: Nu consider că mă încadrez în imaginea artei vizuale est-europene.
Bucharest Art Week: Ai fost vreodată în București?
Agnieszka Polska: Din păcate nu am fost niciodată la București, dar mi-ar plăcea să vizitez.
Un interviu pentru Bucharest Art Week 2015 de către Agnieszka Polska, unul dintre artiştii participanţi în expoziţia principală de la Hanul Gabroveni, 9-16 octombrie 2015.
Mai multe detalii despre eveniment aici: https://www.facebook.com/events/476609425832696/.
