Interviu
Pe Mihai Moldoveanu l-am cunoscut întâi fugitiv, pe holurile Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei. Era tăcut, serios, rezervat.
După ceva timp, mi-a fost recomandat şi propus ca redactor pentru revista Art Out.
Am citit articolele lui, am început să înţeleg cum simte şi cum gândeşte, care îi sunt preferinţele şi valorile în domeniul artei.
Cunoscându-l, am descoperit că poate fi amuzant şi ironic, ba, mai mult chiar, şugubăţ.
Entuziast şi dornic de a lua parte la evenimentele contemporane lui, Mihai s-a dovedit a fi un bun organizator (mi-e dor să văd lucrurile organizate aşa de bine, ordonate de el!) şi, spre surprinderea mea şi poate şi a celorlalţi, un bun comunicator.
A fost alegerea ideală pentru postul de redactor-şef adjunct, dovedindu-şi implicarea, spiritul critic, ingeniozitatea şi creativitatea, pasiunea pentru literatură şi eseistică.
A ales să se implice şi în alte proiecte, dincolo de Art Out, continuându-şi abilităţile organizatorice şi salut cu această ocazie toate iniţiativele lui.
Pentru mine, Mihai a rămas un prieten de suflet şi un colaborator de încredere.
Dar mai multe vă invit să aflaţi din interviul de mai jos.
Laura Lucia Mihalca : Pentru început, spune-ne te rog cum ai aflat de Art Out.
Mihai Moldoveanu : Printr-o întâmplare fericită. Eram în anul al III-lea de facultate, când o colegă mi-a propus să scriu un articol pentru revistă. Atunci era coordonator de număr. Îi sunt recunoscător că prin intermediul ei am ajuns să descopăr o revistă tânară, dinamică și deschisă pentru nou.
L.M. : Cum de ai ales să fii voluntar Art Out? Ce a înseamnat toata această perioadă în care ai fost redactor-şef adjunct Art Out şi cât de mult ţi-a folosit ?
M.M. : După ce am trimis primul meu articol (era vorba despre Dali, pictorul meu preferat), am primit un nou Call for paper și am trimis cel de-al doilea articol pentru Art Out. Așa mi s-a propus să fiu redactor permanent și am acceptat cu mare bucurie. Apoi, dupa câteva luni de voluntariat, am devenit redactor-șef adjunct. Pentru mine a fost o perioadă în care am învățat foarte mult, am văzut cum e să lucrezi într-un grup și cum să coordonezi activitățile unei reviste. Ceea ce am învățat mi-a fost de mare folos atunci când m-am hotărât să fac un master în jurnalism. De fapt, cred că, dacă nu aș fi avut aceată experiență, nu aș fi ales acest master. Voluntariatul te ajută foarte mult în carieră, poate uneori nici nu îți dai seama de asta, dar dacă știi să te folosești la maxinum de o astfel de experiență cred că poți să ajungi colo unde dorești.
L.M.: Care au fost cele mai dificile aspecte ale experienţei tale de redactor-şef adjunct Art Out? Dar cele mai placute?
M.M.: Este dificil uneori să coordonezi oameni care nu sunt punctuali sau care nu sunt atenți la sarcinile pe care le au de făcut. Dar tocmai asta înveți dintr-un astefel de voluntariat. Cum sa faci față unor asemenea situații. Cât privește aspectele cele mai plăcute, ele au fost întâlnirile cu ceilalți voluntari, pentru că am devenit prieten cu cei mai mulți dintre ei.
L.M. : Care a fost prima ta impresie despre Art Out ?
M.M.: Am fost plăcut impresionat de dinamismul revistei. Adică faptul că este o revistă vie, deschisă la nou, la experimente, cu o abordare neconvențională, care respinge limbajul de lemn și care încurajează creativitatea. Sunt mulți oameni care au scris la Art Out, cu stiluri foarte diferite, dar toți au putut să stea sub același acoperiș. Și asta pentru că Art Out este o revistă open mind.
L.M. : Unde consideri tu că se situează Art Out, ca revistă, in România ?
M.M.: În mod sigur Art Out este o revistă de top. Este o revistă complexă, cu o apariție relativ regulată, care, prin abordare și complexitate, poate să fie un exemplu pentru mulți și să trateze de la egal la egal cu toți.
L.M. : Spune-ne un cuvânt care definește Art Out, după părerea ta.
M.M.: Libertate.
L.M.: Ai mai fost implicat și în alte proiecte de voluntariat, de-a lungul timpului?
M.M.: Art Out a fost primul meu priect de voluntariat, dar sunt deschis și la altele.
L.M. : Cum vezi tu promovarea culturii/ a artei în spații neconvenționale ?
M.M.: Este poate cea mai bună soluție. Oamenii nu se îngesuie la cultură și atunci cultura trebuie să vina la oameni. Oriunde, pe aeroport, în metrou, în mall, este bine să aduci aminte oamenilor că mai sunt și alte valori, mai profunde decât micile probleme cotidiene. Dacă valorile stau în lucurile simple (așa cum ni se spune în mod obsesiv la o reclamă din metrou), atunci adevăratele valori stau în lucrurile eterne. Și arta este valoare eternă a omenirii.
L.M.: Cum ai descrie tu peisajul artei româneşti contemporane?
M.M.: Cred că este un peisaj foarte neomogen, mulți amatori stau alături de oameni de valoare. Nu există niște repere clare, niște valori pe care să le recunoaștem ca fiind de cel mai înalt nivel. Dar aste și este arta contemporană, prin definiție arta vremurilor tale nu a ajuns încă să se cristalizeze și să o vezi la fel de limpede precum pe cea de acum o sută-două de ani. Este nevoie de timp pentru ca valorile să se aleagă.
L.M. : În ce proiect(e) eşti implicat în prezent? Spune-ne mai multe despre aceasta.
M.M.: În prezent am creat un site de promovare de artisți care se cheamă Salonul Impresionanților. Prin el încerc să promovez tinerii artiști din domeniul artelor plastice (deocamdată). Este o misiunea care îmi place, deși nu cred că voi câștiga foarte curând din asta. Este mai mult o investiție în noua genereție de artiși, dar cred că va deveni treptat și profitabilă. Și mai am un proiect pe care l-am făcut împreună cu o altă colegă de la revistă. Pentru că amândurora ne place foarte mult Muzeul Cotroceni, am inventat un Fan Club pentru acesta, pe care l-am deschis de curând pe facebook. Pe Fan Club Muzeul Național Cotroceni iubitorii de artă pot să afle noutăți despre muzeul lor preferat.
Leapşa cu Mihai
Ocupaţia actuală : masterand la Jurnalism Tematic, Universitatea București.
Domenii de interes : arta
Pasiuni : scriitura
Planuri de viitor : să fiu jurnalist cultural și să promovez arta
Locul/ locurile preferate din Bucureşti : Muzeul Cotroceni
O personalitate pe care ai vrut dintotdeauna să o întâlneşti (şi pe care n-ai întâlnit-o încă) : Umberto Eco
Dacă ar fi să fii …
• un element al naturii (pământ, aer, apa, foc), ai fi… pământ ( e cel mai stabil)
• o personalitate din istoria civilizaţiei universale – Ludovic al XIV-lea
• o pictură – Momentul sublim ( Dali )
• o sculptură – Moise ( de Michelangelo)
• un monument public (de arhitectură) – Sagrada Familia sau Catedrala Sfântul Petru
Dacă viaţa ta ar fi …
• o piesă de teatru, aceasta ar fi … Rinocerii
• o compoziţie muzicală, ar fi … Oda Bucuriei
• un film, ar fi… Mizerabilii (2012)
L.M. : Multumesc pentru că ai acceptat acest interviu.